Fără întreținerea de rutină clădirile ajung o ruină PDF Imprimare Email
Autor Marta Klus   
Miercuri, 20 Iulie 2016 14:16


- Prin rutină nu ajungem la ruină -20160702 144631

 

Tot mai multe cladiri dispar, se dărâmă sub ochii noștri pentru că s-a hotărât că nu mai sunt „bune saufrumoase”. Atunci le dărâmăm?!  Aș sfătui pe cel care face asta, să se gândească la urmatoarea vorbă a bunicului meu:  Nu dărâma dacă nu știi să construiești.  N-ar fi mai simplu sa întreținem? Să ne dezvoltăm o obișnuință în a avea grijă de casa noastră, de a mătura în fața ușii, de a repara un acoperiș dacă plouă în casă.

 

Să ne trezim! Suntem în București, înconjurați de case și clădiri monument care par să fie fără mama, fără tată și poate de aceea îmi vine să scriu câteva sfaturi de mentenanță a clădirilor de patrimoniu, adresate proprietarilor. Acest articol își propune să ofere proprietarilor acces la sfaturi simple, practice, în condiții de siguranță, care pot face într-adevăr o diferență.

Să încep cu un prim indiciu: când vedem un copac sau plante crescute pe casă, acoperiș, balcon, acolo sigur e o problemă. Acesta este primul indiciu că s-au dezvoltat numeroase straturi de biodeteriogeni care au făcut pat comun și au ajutat la dezvoltarea plantelor sau copacilor. Biodeteriorarea este un fenomen care apare la toate tipurile de materiale, inclusiv cele folosite la construirea clădirilor, metal, piatră, lemn. Așadar, orice degradare a materialului cauzată de activitatea vitală a organismelor este numită biodeteriorare. Chiar dacă există tendința, foarte bună dealtfel, de a avea acoperiș ”verde” (și eu îmbrațișez această idee), aceasta trebuie controlată, trebuie să aducă beneficii, nu să distrugă încet, încet acoperișul, tencuiala, sau zidăria clădirii.


20160702 145927Întreținerea este esențială indiferent de vechime, stilul sau rolul clădirii. Întreținerea poate fi comparată cu munca de "cenuşăreasă". Dacă am acorda un pic de timp în fiecare an lucrurilor care creează probleme, cum ar fi jgheaburile sau canalele de scurgere blocate, am putea evita reparațiile uriașe și costisitoare.


Ce este întreținerea preventivă și de ce este atât de importantă?

Întreținerea preventivă este munca zilnică, de rutină, care dacă se efectuează în mod corespunzător, va reduce probabilitatea de degradare. Acest lucru contrastează cu întreținerea corectivă, prin care se reînnoiești materialul degradat. Întreținerea preventivă nu numai că amână, dar și evită necesitatea unor reparații ulterioare, aceasta va preveni și pierderea de material original și este și rentabilă. În lipsa unei astfel de acțiuni, proprietarii sunt adesea surprinși cât de repede se poate deteriora o clădire, și recurg în final la întreținerea corectivă, care este laborioasă și costisitoare din punct de vedere financiar.


Cum se realizează  corect întreținerea preventivă?

Acțiunea regulată, împreună cu informarea cauzelor majore de degradare în clădiri vechi, este esențială. Principalii agenți de degradare sunt:

  • Microclimatul - umiditatea este principalul dușman al clădirilor, mai ales atunci când este crescută, peste 70%);      
  • Ciupercile, mușchii, plantele și păsările;
  • Factorul uman; Incendii și inundații.

    Nu există două clădiri care să fie afectate identic, dar într-o oarecare măsură, toate suferă la fel, din același motiv – cel al neglijenței.  O bună înțelegere a construcției și evoluția unei clădiri ajută la anticiparea degradărilor și a unui tratament corespunzător.
  •  

    Cum îmi mențin casa uscată ?

    Fii foarte atent/ă atunci când sunt condiții meteorologice nefavorabile. Ocazional, verifică accesoriile de apă de ploaie în timpul ploii. Jgheaburile blocate provoacă pagube mari, în special la parapeti și în zonele de scurgere.

    Înlocuiește foile de ardezie, șiță sau tiglă, dalele dislocate, înainte de a se produce daune la grinzile de acoperiș sau plafoane. A se evita acoperirile cu bitum și spumă de pulverizare pe acoperișuri, deoarece nu sunt materiale compatibile, nu permit aerului să circule și pot crea condens, deci, favorizăm creşterea umididății.
    În cazul clădirilor din cărămidă, rosturile de mortar dintre cărămizi pot fi adesea erodate în profunzime din cauza umidității. În cazul unei reparații, acestea trebuie scoase afară și trebuie rostuit din nou cu un mortar cu o compoziție cât mai aproape de cea originală. În mod normal, se folosește un amestec pe bază de var, pietre și câlți sau paie. Atentie!!! - fără ciment! La nivelui tencuielii ar trebui să fie folosit mortar de var cu nisip și câlţi. Bineînteles, unde este cazul.  De obicei cel mai potrivit pentru finisajul pereților  este varul. Tratamentele hidroizolante, soluțiile hidrofobe, acoperişuri din plastic, izolarea termică cu polistiren, fac mai mult rău clădirilor vechi.  Întotdeauna trebuie să avem ținta principală de a elimina orice sursă  de umiditate și de a lăsa pereții să ”respire”. 


    20160702 14440920160702 14441420160702 144512


    << Început < Anterior 1 2 Următor > Sfârşit >>
    (Pagna 1 din 2)
     
    Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
    Author of this article: Marta Klus

    Editura ACS

    patrimoniu pentru copii

    Arbore 14 mic pt site

    Login Form



    Subscribe Here

    pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

    Autori

    Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com