Prezentarea estetică realizată virtual PDF Imprimare Email
Autor Daniela Cristina Ilie (Pintilie)   
Sâmbătă, 11 Septembrie 2010 15:36

evanghelist_portretProtejarea autenticităţii artistice a pieselor din lemn sculptat policrom, în timpul procesului de conservare şi restaurare.

În vederea protejării autenticităţii artistice a sculpturilor policrome Evanghelist şi Madona cu Pruncul s-a optat pentru reconstituirea virtuală a policromiei şi realizarea unor variante de integrare cromatică virtuală, ce au ca scop crearea unor imagini orientative ale aspectului iniţial al obiectelor. Reprezentările de acest tip vin ca o materializare a exerciţiului mental de a vizualiza policromia integrală a sculpturilor, sau aspectul acestora după integrarea cromatică, având avantajul că nu se intervine direct pe obiecte. Refacerile virtuale ale policromiei se pot realiza în mai multe moduri, în funcţie de posibilităţi.

Studii de caz:

I Sculptura policromă Evanghelist

II Sculptura policomă Madona cu Pruncul

Extras din lucrarea de disertaţie, cu specializarea metodologii de conservare şi restaurare a patrimoniului artistic : „Protejarea autenticităţii artistice a  pieselor  din lemn sculptat policrom, în timpul procesului de conservare şi restaurare”, realizată în cadrul secţiei de Conservare şi Restaurare, a Universităţii Naţionale de Arte – Bucureşti, promoţia iunie 2010, sub îndrumarea Lect. univ. drd. Dana Luminiţa Postolache - restaurator, Lect. univ. dr. Olimpia Barbu - chimist, Prof. univ. dr. Ioana Gomoiu - biolog.


Introducere

Restaurarea operei de artă se bazează pe diferite principii de natură teoretică şi practică, promovate de-a lungul timpului. Când obiectul ajunge pe masa restauratorului, acesta devine „pacient” şi necesită o succesiune de investigaţii şi analize înainte de efectuarea operaţiunilor propriu-zise. [1] Este necesară consultarea mai multor specialişti pentru a reduce coeficientul de eroare din constatările şi operaţiunile ce vor urma. Trebuie reţinut faptul că se restaurează numai materia operei de artă, în aşa fel încât mesajul autorului să nu fie alterat în niciun fel. Creaţiile artistice sunt “concepute ca un organism natural”. În tot acest ciclu omul are dreptul doar de a-l proteja de un sfârşit prematur, dar nu prin intervenţii vizibile sau traumatizante din punct de vedere estetic sau structural.[2] Viaţa operei de artă poate fi asociată cu viaţa omului, iar având drepturi egale, natura poate modela opera oferindu-i un decurs normal.

Fiecare operă de artă, indiferent de tehnica de execuţie, de datare sau de nivelul de deteriorare necesită o analiză amănunţită. Este absolut necesară cunoaşterea contextului istoric al obiectelor aflate în procesul de restaurare şi posibilitatea de a le compara cu obiecte similare în cazul în care acestea se află într-o stare de degradare avansată, pentru a evita o restaurare ipotetică, precum şi consecinţele unor astfel de intervenţii.[3] În vederea protejării autenticităţii artistice fiecare posibilă intervenţie trebuie să fie tratată critic, fiind foarte importantă eliminarea oricărei operaţiuni care nu este neapărat necesară.

În articolul de faţă sunt etalate două studii de caz, două propuneri de conservare şi restaurare ce cuprind intervenţii de integrare cromatică şi refacere virtuală a policromiei. Prin reconstituirile realizate cu ajutorul software nu se urmăreşte crearea unor modele, a unor aspecte posibile ale obiectelor în urma unor eventuale intervenţii, ci se vrea realizarea virtuală a unor imagini ale sculpturilor nedeteriorate. Până nu de mult, dar chiar şi azi, reconstituirea policromiei se realiza direct pe obiecte, prin repictare, intervenţie ce afectează autenticitatea sculpturilor, sau prin reproducere integrală, operaţiune ce se aseamănă cu reprezentările virtuale.

 

Sculptura policromă Evanghelist

1cFişa generală de conservare a sculpturii Evanghelist

  • • Provenienţă şi Datare: Transilvania, Începutul secolului al XVIII - lea
  • • Proprietar: Colecţie particulară
  • • Dimensiuni: L= 63 cm, l= 24 cm, grosime= 3,3- 12,5 cm

Analiza din punct de vedere tehnologic

Tehnica de execuţie este tempera slabă pe suport de lemn sculptat.

• Descrierea obiectului: Sculptura Evanghelist este un basorelief, ce făcea parte dintr-un ansamblu de tip friză, probabil dintr-un altar.

• Intervenţii efectuate în timp

La nivelul stratului pictural se observă intervenţii de repictare, decelarea straturilor realizandu-se cu uşurinţă în zona veşmântului verde: verde albit cu grund propriu, albastru cu grund propriu şi un ultim strat de verde.

Având în vedere faptul că straturile de repictare sunt pulverulente, iar cel original nu, se presupune că pentru realizarea acestora s-au folosit materiale incompatibile sau că liantul a fost folosit în concentraţie insuficientă.

3_a

 

 

 

 

 

 

 

 







Stratigrafie la nivel veşmântului:
a. Suportul de lemn; b. Grundul original; c. Verde; d. albastru; e. Grundul repictării; f. Verde - repictare




Protejarea autenticităţii artistice a sculpturii policrome Evanghelist

Pentru reconstituirea virtuală a policromiei sculpturii Evanghelist, s-au folosit fotografiile realizate la microscopul optic, probelor prelevate din suprafeţele care păstrează pictură.

Reconstituirea virtuală a policromiei statuii Evanghelist

5_aParametrii L*a*b* ai pigmenţilor au fost determinaţi cu ajutorul programului Adobe Photoshop, folosindu-se fotografiile realizate la microscopul optic Leica DMLS (Fig. 4) , aflat în dotarea laboratorului de chimie al secţiei de Conservare şi Restaurare, a Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti. Pentru fiecare culoare s-au înregistrat măsurători din cinci puncte diferite, în vederea calculării unor  valori cât mai apropiate de cele reale. Media parametrilor obţinuţi în cele cinci puncte a fost calculată şi  folosită ca standard pentru următoarele calcule matematice de determinare a ∆E* (diferenţa totală), realizate în programul Microsoft Excel. (∆E*=√ (∆ L * 2+ ∆ a *2 + ∆ b * 20). Prin determinarea acesteia au fost excluse valorile cu ∆E* mai mare de 10, iar media a fost recalculată obţinându-se parametrii culorii locale. Aceleaşi calcule au fost realizate pentru fiecare culoare în parte.

L* reprezintă luminozitatea, a* parametrii cromatici pe axa roşu - verde, b* parametrii cromatici pe axa galben-albastru, C* indicele cromatic, ∆C* diferenţa totală cromatică, H* unghiul de nuanţă, ∆H* diferenţa totală de nuanţă. Valorile ∆* indică cât de mult diferă L*a*b* dintre standard şi valorile analizate. Obiectivul este obţinerea unui spaţiu de culoare pentru a clasifica numeric diferenţele.

Parametrii a* şi b* nu ţin cont de luminozitate L*, exprimând doar diferenţele cromatice, respectiv: dacă valoarea a* este mai mare, înseamnă ca proba este mai roşie decât standardul, iar dacă este mai mică, proba este mai verde şi pentru o valoare b* mai mare înseamnă că proba este mai galbenă , iar dacă este mai mică înseamnă că este mai albastră. De asemenea, dacă valoarea L* este mai mare, înseamnă că proba este mai deschisă faţă de standard, iar dacă este mai mică, înseamnă că proba este mai închisă faţă de standard.

Pornind de la stratigrafia veşmântului, unde se decelează cel mai bine succesiunea straturilor, au fost realizate virtual, prin intermediul programului Adobe Photoshop trei posibile aspecte ale obiectului, la un moment dat. Astfel s-a obţinut o imagine a policromiei integrale a obiectului, fără a se interveni pe acesta. După efectuarea calculelor, rezultatele au fost evidenţiate prin reprezentări grafice.

 

Determinarea valorilor  L*a*b* pentru roşu-veşmânt

6_a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu R (R1, R2, R3, R4, R5) au fost notate punctele din care s-au înregistrat parametrii L*a*b*, din fotografia realizată la microscopul optic.

Pentru R2 şi R3, ∆E* este mai mare de 10, deci, valorile L*a*b* corespunzătoare acestora au fost excluse şi media a fost recalculată cu cele rămase.



Determinarea valorilor  L*a*b* pentru ocru

7_a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Punctele din care au fost înregistrate valorile L*a*b* au fost notate cu C (C1, C2, C3, C4, C5).

Pentru realizarea mediei finale, respectiv pentru stabilirea parametrilor L*a*b* ai carnaţiei, au fost eliminate măsurătorile din punctele C1 şi C5 cu  ∆E*(diferenţa totală) prea mare.




• Determinarea valorilor  L*a*b* pentru gri – carte

8_a

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Cele cinci puncte pentru care au fost înregistraţi parametrii L*a*b* au fost notaţi cu G (G1, G2, G3, G4, G5).

În acest caz toate măsurătorile au valoarea ∆E* aflată în parametrii acceptaţi, deci pentru realizarea mediei finale s-au folosit toţi.



• Determinarea valorilor  L*a*b* pentru verde albit

9_a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Punctele pentru care au fost înregistrate valorile L*a*b* au fost notate cu VA (VA1, VA2, VA3, VA4, VA5).

În cazul acestor măsurători, ∆E* este prea mare pentru VA1.





• Determinarea valorilor  L*a*b* pentru albastru

10_a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Punctele pentru care au fost înregistraţi parametrii L*a*b* au fost notaţi cu A.

Valorile ∆E sunt prea mari pentru parametrii L*a*b* din punctele A2, A4 şi A5, deci media finală s-a recalculat folosindu-i pe cei rămaşi.







• Determinarea valorilor  L*a*b* pentru verde veşmânt

11_a 

 

 

 

 

 

 

 

 

Punctele în care s-au realizat măsurători, în vederea determinării valorilor L*a*b*, au fost notate cu V (V1, V2, V3, V4, V5).

Punctul în care valoarea ∆E este mai mare de 10, V3, a fost eliminat în vederea realizării mediei, respectiv pentru determinarea parametrilor L*a*b* corespunzători verdelui.

 

 

Având în vedere stratigrafia veşmântului şi valorile L*a*b* obţinute s-au putut realiza trei aspecte posibile ale obiectului, din trecut. În această zonă straturile de repictare se disting foarte bine, după cum urmează: verde albit, albastru azurit, verde.

12_a

13_14_15

a.  Sculptura Evanghelist după refacerea virtuală, parţială a policromiei
b. Sculptura Evanghelist după refacerea virtuală a policromiei - verde albit
c. Sculptura Evanghelist după refacerea virtuală a policromiei - albastru
d. Sculptura Evanghelist după refacerea virtuală a policromiei



Integrarea cromatică a statuii Evanghelist realizată virtual

În vederea protejării autenticităţii artistice a obiectului, fără a se interveni pe acesta, au fost realizate virtual două aspecte posibile după o eventuală integrare cromatică, realizată în tehnica velatura, numai pe grundul original, vizibil.

Prin această operaţiune autenticitatea artistică se protejează prin minima intervenţie realizată asupra obiectului, punându-se accent mai mare pe conservare.

Ca şi în cazul reconstituirilor virtuale ale policromiei, prin integrarea cromatică digitală nu se vrea realizarea unor variante, din care să se poată alege cea mai potrivită, ci doar satisfacerea dorinţei de a vedea sculptura după o intervenţie de acest tip.

Restaurarea de tip arheologic se justifică prin faptul că din stratul pictural se păstrează un procent foarte mic, care într-o anumită proporţie este reprezentat de repictare.

Realizarea unor teste de integrare cromatică direct pe obiect, nu ar fi 100% reversibile, afectând într-o anumită proporţie şi originalul. Prin încercarea de a îndepărta aceste teste, inevitabil, s-ar antrena şi o parte din materia originală, fie din grund, fie din pelicula de culoare, acest lucru afectând autenticitatea obiectului. Riscul de a afecta sculptura, prin intervenţii care nu sunt neapărat necesare, de care nu depinde conservarea acestuia şi de ce nu, un aspect estetic plăcut şi conform cu vechimea şi istoria obiectului este foarte mare. Atunci când este vorba de o sculptură policromă, ale cărei lacune sunt de mici dimensiuni şi cu un perimetru bine definit, realizarea unui tratament reconstitutiv ce include integrarea cromatică a acestora se justifică, dar când lacunele sunt extinse, iar din pictura originală, dar şi din repictări se păstrează foarte puţin, acest tip de tratament nu îşi are locul.

Au fost realizate prin intermediul programului Adobe Photoshop două variante virtuale de integrare cromatică, deşi tratamentul propus este cel de restaurare arheologică, pentru a se pune în evidenţă faptul că această operaţiune nu este absolut necesară.

16_si_17_m18_si_19_m

• Sculptura Evanghelist înainte şi după integrarea cromatică virtuală

 

 

 

Sculptura policromă Madona cu Pruncul

20_si_21Fişa generală de conservare a sculpturii Madona cu Pruncul

• Datare şi provenienţă: Transilvania, sec al XX-lea

• Proprietar: colecţie particulară

Analiza obiectului din punct de vedere tehnologic: tempera pe suport de lemn carbonizat

• Stratigrafie

Prin analizarea cu ochiul liber a lacunelor stratului pictural se constată că suprafaţa suportului de lemn este carbonizată, stratul de preparaţie fiind aplicat direct peste acesta. Nu s-au identificat repictări

22_m
Stratigrafie la nivelul veşmântului- a- suport de lemn, b-suport de lemn carbonizat, c- strat de grund, d- prima peliculă de culoare-roşu, e- a doua peliculă de culoare- albastru



Strarea de conservare

Lemnul a fost carbonizat înainte de realizarea policromiei, lucru ce duce la supoziţia că sculptura este un fals şi că suportul a fost ars pentru ca pictura să se deterioreze într-un timp scurt. Suprafaţa carbonizată transpare prin stratul de grund şi prin pelicula de culoare, creând impresia unei false patine.

Starea de conservare la nivelul suportului de lemn: carbonizari, lacune ale zonelor proeminente, depuneri.

Starea de conservare la nivelul stratului pictural: friabilitate şi slabă aderenţă la suport, eroziuni lacune, depuneri, pete.

23

Chipul Madonei

a - pete datorate suportului de lemn carbonizat;

b - eroziuni ale peliculei de culoare;

c - lacune ale peliculei de culoare ce ajung până la nivelul grundului;

d - lacune ale preparaţiei ce ajung până la nivelul suportului de lemn











Protejarea autenticităţii artistice a sculpturii policrome Madona cu Pruncul

În acest caz, în care avem de-a face cu un fals, problema autenticităţii este un pic diferită. Pe de-o parte se pune problema protejării autenticităţii specifică tehnicii tempera pe lemn, realizată în condiţii normale şi de cealaltă parte, protejarea autenticităţii gândită de autor, prin carbonizarea lemnului şi crearea unei patine false. Date fiind  aceste condiţii, soluţia cea mai corectă faţă de obiect şi faţă de intenţia autorului este o restaurare de tip arheologic.

• Operaţiuni realizate direct pe obiect

Din punct de vedere metodologic s-a optat pentru o restaurare ce include intervenţii minime. Depunerile slab aderente au fost îndepărtate cu o pensulă moale, după care s-a consolidat stratul pictural, în mai multe etape, cu clei de peşte, în diferite concentraţii. Atât depunerile de pe suprafaţa pictată, cât şi cele de pe lemnul şi grundul vizibil în lacune, au fost îndepărtate.

Reconstituirea virtuală a policromiei

25_si_26Perioada în care policromia sculpturii a beneficiat de integritatea sa a fost foarte scurtă, existând şi probabilitatea ca unele lacune să fie realizate voit, chiar de către autor. Pentru a obţine o imagine a sculpturii, aşa cum a fost ea la început s-a realizat o reconstituire virtuală a policromiei.

Spre deosebire de cazul anterior, al sculpturii Evanghelist, pentru reconstituirea policromiei acestui obiect trebuie avute în vedere mai multe aspecte particulare, datorate tehnicii de execuţie specifică. Roşul şi suprafaţa carbonizată a lemnului, care transpar prin albastru, creează senzaţia unei patine false, prin zone mai închise sau mai deschise. Aceasta conferă personalitate şi autenticitate sculpturii.

Având în vedere acest lucu s-a optat pentru refacerea policromiei prin clonarea suprafeţelor deja existente, prin intermediul programului Adobe Photoshop, păstrându-se astfel şi efectele patinei artificiale.

Prin refacerea virtuală a policromiei nu se urmăreşte crearea unui model, al unei „schiţe” a ceea ce ar putea să devină obiectul prin eventuale intervenţii, ci reprezintă proiecţia  unei reconstituiri mentale a ceea ce a fost sculptura imediat după momentul execuţiei.

Sculptura Madona cu Pruncul înainte şi după refacerea virtuală a policromiei







27_si_28

• Integrarea cromatică virtuală

Integrarea cromatică a fost realizată virtual şi s-ar traduce practic prin aplicarea unui laviu neutru pe grundul vizibil, în intenţia de a aduce lacunele în plan secund şi de a crea din acestea un fond pentru pictura originală existentă. Având în vedere acest lucru şi prin realizarea practică cu materiale reversibile, respectiv culori de apă, principiile de restaurare ar fi respectate, dar nu se poate anticipa dacă rezultatul va fi satisfăcător şi benefic pentru obiect. În acest sens, reprezentările virtuale au o contribuţie foarte mare la stabilirea metodologiei de restaurare, a tratamentului lacunelor.

Ca şi în cazul sculpturii Evanghelist, nu se urmăreşte realizarea unor variante de integrare cromatică în vederea alegerii pentru aplicarea practică, pe obiect, a celei optime, ci se se doreste materializarea vizuală a acestei opţiuni, fără a atenta la autenticitatea obiectului.

Chiar dacă s-a optat pentru o restaurare de tip arheologic, trebuie avute în vedere toate variantele posibile, întrucât la o restaurare viitoare, într-un context nefavorabil, s-ar putea opta chiar şi pentru repictarea sculpturii.

Prin integrarea cromatică virtuală, nerealizată direct pe obiect, se respectă intenţia autorului de a crea o sculptură nouă, cu aspect de vechi şi se materializează şi imaginea sculpturii după integrarea cromatică.

Sculptura Madona cu Pruncul înainte şi după realizarea virtuală a integrării cromatice


Concluzii

Autenticitatea operelor de artă se protejează mai ales prin minima intervenţie în timpul restaurării, dar acest lucru nu înseamnă că şi documentarea trebuie să fie redusă. Indiferent dacă se optează sau nu pentru îndepărtarea repictărilor, acest aspect trebuie evidenţiat prin analize de laborator, stratigrafii, care în final vor face parte din dosarul ce însoţeşte obiectul şi care pot servi la o restaurare viitoare.

Din păcate reprezentările virtuale nu sunt întotdeauna primite bine, iar scopul lor poate fi interpretat greşit. Este foarte adevărat că acestea pot servi ca o paletă de variante posibile în realizarea unei reconstituri, repictări, restaurări, integrări cromatice, dar utilitatea lor în cazul protejării autenticităţii artistice nu trebuie neglijată. Dacă până nu demult, singurele posibilităţi de a materializa imaginea reconstituită a unei opere de artă, sau a unui ansamblu arhitectural, din care lipsesc anumite elemente sau care şi-au pierdut policromia în timp, erau repictările sau reproducerile, acum se pot realiza reprezentări virtuale, care pe lângă faptul că nu afectează în niciun fel originalul, neintervenindu-se pe acesta, sunt şi mai exacte, costurile pot fi mai reduse, materialele folosite sunt mai puţine, iar maleabilitatea operaţiunilor, a diferitelor aspecte este mai mare.

Refacerile virtuale ale policromiei se pot realiza în mai multe moduri, în funcţie de posibilităţi, după cum s-a putut observa şi în acest studiu. Ele pot fi precise, ca în cazul sculpturii Evanghelist, pentru care au fost determinate valorile L*a*b*, sau intuitive ca în cazul sculpturii Madona cu Pruncul. Ambele variante sunt utile, iar în decursul unei intervenţii cea de-a doua poate fi precedată de prima. Astfel de reprezentări pot proteja operele de artă de nişte operaţiuni care le-ar putea compromite autenticitatea şi integritatea. Nicio operaţiune realizată direct pe obiect, fie că este vorba de teste de curăţare sau de propunerile de integrare cromatică, nu este total reversibilă.

În vederea protejării autenticităţii artistice fiecare posibilă intervenţie trebuie să fie tratată critic, fiind foarte importantă eliminarea oricărei operaţiuni care nu este neapărat necesară.

 

 

Bibliografie

• Cesare Brandi- “Teoria restaurării”, ed. Meridiane, Bucureşti”, 1996

• Agnes W. Brokerhof- “Insecte şi fungi în colecţiile textile”, “Tendinţe în conservarea preventivă. Articole selectate din literatura de specialitate”, editor Marta Guttmann, Ed. “Astra Museum”, Sibiu- 2009

• Ornella Cassaza- “Il restauro pittorico- nell’unita di metodologia”, Nardini editore

• Claudio Caneva, Marco Ferretti- XRF Spectrometers for Non- Destructive Investigations in Art and Archaeology: the Cost of Portability;

• Cennino Cennini- „Tratatul de pictură” , ed. Meridiane, 1977.

• Vasile Drăguţ - „Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească”, Bucureşti, 2000

• Vasile Drăguţ, Arta românească. Preistorie,Antichitate,Ev Mediu,Renaştere,Baroc, Ed. Meridiane, Bucureşti,1982

• Michele R. Derrick, Dusan Stulik, James M. Landry- Infrared Spectroscopy in Conservation Science, The Getty Conservation Institute, los Angeles,1999;

• EUVE (European Virtual Engineering)- Rosa Peral & Diego Sagasti & Sara Sillaurren Virtual Restoration of Cultural Heritage Through Real-Time 3D Models Projection - http://public-repository.epoch net.org/publications/VAST2005/shortpapers/short2002.pdf

• Nicholas Eastaugh, Valentine Walsh, Tracey Chaplin, Ruth Siddall- Pigment Compendium, Optical Microscopz of Historical Pigments;

• Pavel Florenski – „Iconostasul”, Fundaţia Anastasia, 1994

• Florescu Radu, Daicoviciu Hadrian, Roşu Lucian- „Dicţionar enciclopedic de veche artă românească”, ed Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1980

• Robert L. Feller, Editor- Artists Pigments, A Handbook of their History and Characteristics, Cambridge University Press, National Gallery of art Wahington;

• Getty Conservation Institute- Descamps, Françoise, and Jennifer Carballo, eds. Methodology for the Conservation of Polychromed Wooden Altarpieces. Junta de Andalucía, Consejería de Cultura and the J. Paul Getty Trust, 2006

• Getty Conservation Institute et l’Instituto Andaluz del Patrimonio Histórico- Joornees d’etude sur la methodologie pour la conservation des retables en bois polychromes. Document des retables 2002

• Gael de Guichen- “Un demi-siecle de conservation preventive”, “Tendinţe în conservarea preventivă. Articole selectate din literatura de specialitate”, editor Marta Guttmann, Ed. “Astra Museum”, Sibiu- 2009, p.9-14

• Nicolae Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, 2 vol., Bucureşti, 1934-1936

• Ioan Istudor- „Noţiuni de chimia picturii”, Daim Publishing House, 2006

• Knut Nicolaus- „Manuel de restauration des tableaux”, ed. Konemann, 1998

• Melniciuc Nicoleta, „Materiale pentru realizarea, conservarea şi restaurarea icoanelor şi frescelor”,TEHNOPRESS, Iaşi-2001

• Paolo şi Laura Mora, Paul Philippot- „Conservarea picturilor murale”, ed. Meridiane, Bucureşti, 1986

• Dana Postolache şi Ioan Darida, Suport de curs - Metodologia de conservare-restaurare a suporturilor de lemn

•  Alois Riegl- “Cultul modern al monumentelor.”, Bucureşti 1999

• Sabău Nicolae, „Sculptura Barocă în România. Sculptura barocă din Transilvania în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1992

• Săndulescu Verna- „Materiale şi tehnica picturii”, ed. Marineasa, Timişoara, 2000

• Daniel V. Thompson jr. – „Practica picturii în tempera”, ed. Sophia, Bucureşti, 2004

• Album: La Catedral de Sevilla,Comisaria de la Ciudad de Sevilla Para 1992, Azuntamiento de Sevilla, GUADALQUIVIR EDICIONES,  p 23

Articole internet:

•  http://www.instrumente-de-masura.ro/product_details.php?cid=32&sid=33&mpid=12

•  http://en.wikipedia.org/wiki/Lux http://mayang.com/textures/Wood/images/Flat%20Wood%20Textures/tree_cross_section_5140216.JPG

http://www.getty.edu/conservation/

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/36477/art-conservation-and-restoration/225804/Wood-sculpture- „Sculpture.Wood sculpture” by Jerry C. PodanyJ.H. Larson

http://www.imls.gov/profiles/Jun06.shtm

http://www.imls.gov/profiles/jun06.shtm , June 2006:

http://www.instrumente-de-masura.ro/product_details.php?cid=32&sid=33&mpid=12

http://en.wikipedia.org/wiki/Lux

http://mayang.com/textures/Wood/images/Flat%20Wood%20Textures/tree_cross_section_5140216.JPG

• Dan Rabei- “Sculptura în lemn din Transilvania” (http://noinu.rdscj.ro/article.php?articleID=185&document=2)

• Notre Dame de Paris- www.cosmovisions.com/monuParisNotreDame.htm

TerraNumerica : Patrimoine chromatique (MENSI-TRIMBLE, ECP, CITU) http://www.hyperurbain.org/?p=1059

www.brescianisrl.it

http://www.chimopar.com/produs/31/alcool-etilic-abs.pa.html

http://www.ctseurope.com/romania.asp?lingua=ita

http://www.e-conservationline.com/

http://www.shutterstock.com/

















[1] Paolo şi Laura Mora, Paul Philippot – „Conservarea picturilor murale”, ed. Meridiane, Bucureşti, 1966;

[2] Alois Riegl- “Cultul modern al monumentelor”, Bucureşti, 1999, p. 28;

[3] Cesare Brandi- „Teoria restaurării”, ed. Meridiane, 1996;

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Daniela Cristina Ilie (Pintilie)

Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com