Restaurarea unei picturi din colecţia Universităţii de Arte Plastice din Budapesta PDF Imprimare Email
Autor Fruzsina Bencze   
Luni, 25 Aprilie 2016 14:17
3. fotografie in lumina razantaLucrările de artă realizate pe suport de pânză sunt foarte vulnerabile la factorii de degradare cu atât mai mult atunci când sunt depozitate în mod necorespunzător, grăbind procesul de degradare. Astfel aderența straturilor de preparație și de culoare slăbește, acestea se fragmentează, se exfoliază și în final se pierd. Deteriorarea apare cu atât mai repede, cu cât sunt straturile mai groase și mai rigide și cu cât este suportul de pânză într-o stare mai precară. Pictura din cazul de față ilustrează starea în care poate să ajungă o lucrare pe pânză în condiții necorespunzătoare de depozitare.
 
Lucrarea1 este o reproducere a tabloului realizat de Van Dyck în anul 1641. Artistul și data realizării reproducerii este necunoscută, se presupune că a fost pictată la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX în cadrul Academiei Maghiare de Arte Plastice, fiind probabil lucrarea unui profesor sau unui student. Lucrarea face parte din colecția de picturi a universității, având dimensiunea de 182 x 142,5 cm.

Suportul picturii este o pânză cu țesătură relativ grosieră, densă, pe baza examenului microscopic am constatat că materialul este realizat din fibre de in. Pânza era foarte ondulată din cauza scăderii tensionării. După cum reiese din examinarea microscopică a stratigrafiilor, grosimea și aplicarea straturilor de culoare este foarte diversă. La realizarea fondului și a veşmintelor artistul a folosit culori în pastă în tehnica "alla prima".

 

2. fotografie de detaliu cu lacune de preparatie5. fotografie in lumina razanta
 

Exfolierile de diferite tipuri și forme au fost vizibile în mod clar pe suprafața picturii. Cele mai multe exfolieri s-au format pe direcție verticală fiind cauzate de inundația din 19952, moment în care aceasta a absorbit apă, provocându-se degradări pe jumătatea inferioară a picturii. Astfel straturile de culoare și preparație au devenit rigide și casante, iar aderența lor la suport s-a redus uneori până la pierderea totală a acestora. Cu ajutorul fotografiilor efectuate în lumină razantă s-au pus în evidență degradările lucrării: cracluri, fisuri cauzate de acțiunea mecanică, leziuni, deformări, exfolieri și desprinderi. În radiație infraroșu au fost observate detalii care cu ochiul liber nu erau vizibile (detaliile de pe veșminte, ornamenteția draperiei). Pe fotografiile efectuate în luminescență UV, petele întunecate semnalează deteriorarea și deficitul vernisului.


Prin examinarea la microscop a stratigrafiilor am observat de obicei prezența unui singur strat de culoare. Local au fost identificate acumulări de diferiți pigmenți, aceștia nefiind amestecați uniform, ceea ce confirmă folosirea tehnicii “alla prima”. Grosimea straturilor variază între 15 și 170 μm. Pe fiecare probă am observat prezența pigmentului galben în cantități mari (de ex. nori, haine), iar cauza presupusă este că pictorul s-a raportat în momentul realizării reproducerii la lucrarea originală îngălbenită în timp. Pe straturile de culoare se observă cel puțin două straturi de vernis. Pe baza probelor analizate nu au fost vizibile urme de repictare. Pânza a fost preparată în două straturi. Stratul de preparație are o culoare albă, grosimea variază între 20 - 100 μm. Are o granulație omogenă, cu o suprafață neregulată, stratul inferior urmează structura firelor de pânză.

Din analizele microchimice efectuate asupra stratului de preparație, prin efectul acidului clorhidric, s-a observat o efervescență ușoară, astfel s-a dovedit conținutul de carbonat. Materialul de umplutură este posibil să fie dolomit. Prin analiza liantului s-a identificat conținutul de ulei. Pe baza proprietăților microscopice și analizelor microchimice au fost identificați pigmenții: roșu oxid de fier, alb de plumb, albastru ultramarin și galben de plumb. Pe baza analizelor pentru determinarea esenței lemnoase a șasiului s-a determinat ca material molidul (Picea abies (L.) Karst).

6. alb de plumb mai mic si mai clar

Anterior intervenției de curățare am efectuat teste de curățare pe diferite zone ale picturii cu diferite soluții şi concentraţii. Impuritățile de pe suprafață s-au îndepărtat ușor, stratul de vernis s-a dizolvat relativ rapid. Înainte de a începe procesul de curățare am fixat exfolierile și desprinderile. După o tratare în prealabil a zonelor cu white spirit, fixarea s-a efectuat cu dispersie acrilică. După înmuierea stratului de culoare desprins, am reatașat desprinderea cu ajutorul unei mistrii, după care am ținut suprafața sub presă cu dale de piatră timp de 24 de ore. După uscare am încercat să aplatizez prin călcare (40 - 45 oC) și mai mult straturile de culoare, însă netezimea inițială a suprafeței nu a putut fi restabilită pe deplin.

Această intervenție a fost urmată de îndepărtarea pânzei de pe șasiu. Am aspirat stratul gros de praf de pe verso, după care murdăria rămasă am îndepărtat-o mecanic, cu un bisturiu și radieră moale de polietilenă. În zonele în care adezivul acrilic folosit pentru fixare s-a scurs prin pânză, acesta a fost îndepărtat de pe verso după o prealabilă înbibare cu Acetonă cu ajutorul unui bisturiu.


Următorul pas a fost lipirea capetelor firelor de pânză între ele, precum și înlocuirea pânzei în zonele lipsă cu adeziv pe bază de acetat de polivinil impermeabil și cu bucăți de pânză preparate, care au fost inserate având în vedere orientarea fibrelor. Apoi am călcat zonele deformate ale pânzei și marginile acesteia peste un strat de hârtie absorbantă ușor umezită, după care pânza a fost ținută sub presă. Această intervenție a fost urmată de o impregnare cu soluție BEVA 3713 diluată în white spirit. Pentru o stabilizare suplimentară am călcat pictura cu fața în sus pe o masă de vid.
Stratul de vernis, murdăria aderentă și adezivul care a curs pe suprafața picturii au fost îndepărtate cu o soluţie de Alkonek4 și Celosolv, iar pe zonele persistente am aplicat și dimetilformamidă. În cele din urmă, am șters suprafața cu terebentină, iar apoi cu o pânză uscată.
 
7. fotografie de detaliu in timpul procesului de     curatare9. fotografie din timpul procesului de chituire

Următoarea intervenție a fost chituirea lacunelor. Mai întâi am pensulat cu acetat de polivinil lacunele mari ale stratului de preparație, pentru o mai bună aderenţă a grundului. Am adaptat culoarea noului grund la albul cald al grundului original, estompând albul pur și rece al grundului cu puțină culoare de ulei. În zonele în care suprafața netedă a grundului ar fi deranjat structura zonelor originale neregulate, am diluat grundul și l-am aplicat prin pensulație, imitând tușele în pastă.
Peste chituirile de mici dimensiuni am aplicat o primă integrare în acuarelă, iar pe chituirile mai extinse cu acrilice. După aceasta, în vederea unei fixări mai bune a chituirilor, am impregnat din nou verso-ul picturii cu BEVA diluat în white spirit.
Marginile originale erau foarte fragilizate, de aceea pentru remontarea picturii pe șasiu a fost justificată lipirea unor noi margini. Benzile de pânză au avut același tip de țesătură ca și originalul și fire cu grosime similară. Am așezat pictura cu fața în jos pe masa de vid și am călcat îmbinarea benzilor cu pânza originală la 60 oC. Pictura a fost montată pe șasiul original solidificat cu pene noi.
 
După vernisare, integrarea lacunelor a fost efectuată folosind tehnica de integrare mimetică, prin aplicare de straturi subțiri (velatura). Culorile folosite la integrarea cromatică au fost culori de ulei cu conținut redus de liant, pe care l-am folosit amestecat cu vernis și diluat cu white spirit.
După uscare, pictura a fost vernisată prin pulverizare cu un strat protector de vernis acrilic lucios, Talens 114.

1. fotografie de ansamblu anterioara interventiilor de     restaurare10. fotografie de ansamblu dupa restaurare thumb medium371 468


1 În anul universitar 2013/2014 am beneficiat de o bursă de studiu Erasmus la Universitatea de Arte Plastice din Budapesta, unde am primit pentru restaurare o pictură realizată în tehnica ulei pe pânză, ce înfăţişează portretul Prințesei Mary Stuart și a lui Wilhelm al II-lea, Prinț de Orania. Profesori coordonatori: Görbe Katalin, Heitler András, Menráth Péter.
2 Din lipsă de spațiu numeroase lucrări au fost depozitate în pivnița clădirii Universității de Arte Plastice din Budapesta.
3 Compoziția: copolimer A-C-400 (etilen vinil acetat), rășină cetonică (rășină poli-ciclohexanonă), Cellolyn 21 (phthalat de alcool hidroabietil), parafină (fără ulei, punct de fierbere 65 ºC), rășină Elvax (viscozitate medie, cu 32 – 34% acetat vinil), toluen, benzină.
4 Alcool industrial anhidru, compoziția: 98% alcool etilic, 1% metil-acetonă, 1% component necunoscut.
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Fruzsina Bencze

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

Muzeul Ascuns

Arbore 14 mic pt site

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com