Aspecte generale privind conservarea şi restaurarea picturii lui Pârvu Mutu de la biserica mănăstirii Mamu PDF Imprimare Email
Autor Gina Baranovschi   
Miercuri, 16 Ianuarie 2013 12:13

 

5. Naosul şi turla

 

5.1. Prezenţa picturii (al secco, 1915)IMG 0755 x

La nivelul turlei s-au îndepărtat reparaţiile aflate într-o avansată stare de degradare, fiind înlocuite cu mortare pe bază de var şi nisip.

La nivelul stratului pictural şi al stratului-suport au fost efectuate operaţiuni de consolidare, prin impregnarea unor substanţe cu rol de refacere a coeziunii.

 

5.2. Prezentare estetică

Ca metode de integrare a lacunelor stratului pictural şi a zonelor ample chituite cu mortare noi, s-au folosit velatura şi tratteggio.

 

5.3. Intervenţie de urgenţă

În intradosul arcului vestic, problemele majore de degradare au necesitat operaţiuni urgente de consolidare, iar în timpanul de vest o desprindere a stratului de frescă a necesitat o ancorare imediată şi, apoi, consolidarea stratului-suport.

Atât intradosul arcului de vest, cât şi timpanul vestic, au avut reparaţii cu repictări grosier lucrate, unele acoperind stratul original al lui Pârvu Mutu. Munca de decapare mecanică şi de înlăturare fizico-chimică a acestora, acolo unde se putea scoate la lumină stratul original, a fost destul de anevoioasă.

Absidele naosului au avut, de asemenea, probleme la nivelul stratului-suport, în special în concă şi la nivelul draperiei, în partea inferioară.

 

6. Pronaosul

Bolta pronaosului a necesitat operaţiuni de îndepărtare a repictării din anul 1915, care prezenta grave exfolieri ale stratului pictural. Ca urmare, am scos la iveală pictura în frescă din anul 1828. Aceasta a necesitat aceleaşi operaţiuni de conservare-restaurare menţionate până acum la celelalte încăperi.

 

6.1. Tabloul votiv

Tabloul votiv prezenta repictări la nivelul portretelor, în special. Bucuria mare a fost că, prin îndepărtarea foarte minuţioasă a lor, am descoperit desenul delicat al maestrului Pârvu Mutu.

Registrul ctitorilor şi al sfinţilor în picioare de la partea inferioară a pronaosului este destul de bine conservat şi putem observa măiestria care l-a consacrat pe Pârvu Mutu în redarea portretelor, desenul elegant, cromatica sobră.


tablou votivIMG 0692 xIMG 0686


7. Pridvorul

Pe peretele estic al pridvorului, uşa de intrare are un ancadrament cu pisanie, din piatră. În pisanie este menţionat anul zidirii, hramul bisericii şi ctitorii. La nivelul pridvorului se observă o degradare a pământurilor, în multe zone fiind vizibil stratul suport, ce poartă doar urme ale stratului pictural (arhitectură, veştminte); suprafeţele lacunare au fost, uneori, repictate. În aceeaşi situaţie sunt şi portretele de la partea superioară, fiind vizibil un fenomen de friabilitate, combinat cu exfoliere şi pulverulenţă. Se poate afirma că, în cazul acestor suprafeţe, stratul pictural lipseşte sau este degradat în proporţie de aprox. 50%. Mai rezistente sunt griurile din var şi fondul-cer. Acesta din urmă se păstrează neacoperit de repictare pe timpanul de nord, unde se observă o erodare superficială a sa. În celelalte zone, această culoare a fost repictată cu un strat de albastru azurit, observându-se şi zone cu intervenţii de albastru ultramarin. Foiţa de aur de la aureole nu se păstrează, fiind prezente doar repictări.
La nivelul registrului cu “Raiul” şi “Judecata de apoi”, stratul pictural lipseşte aproape complet, fiind vizibile doar urmele unor culori; pe aceste suprafeţe, chiar şi repictarea este prezentă în proporţie de doar 30%. La nivelul draperiei, suportul originar cu pictura sa se păstrează parţial, fiind acoperit de reparaţii ulterioare şi spoieli de var. Pe stâlpi, lipsa stratului pictural e mare, acesta fiind prezent în proporţie de 30-50%. De asemenea, aici apare şi fenomenul de pulverulenţă şi o eroziune generală a suprafeţei stratului pictural. Ca urmare a deschiderii pridvorului, au apărut cuiburile de păsări, construite din argilă şi paie, la intersecţia de plane ale timpanelor cu arcele (la nord şi sud). A rezultat murdărirea cu noroi şi excremente a zonelor inferioare ale picturii. În prezenţa umidităţii, excrementele de păsări pot produce azotaţi la nivelul stratului pictural.

 

*

 

În decursul celor 5 ani de restaurare (2004–2008), am reuşit să aducem la lumină un valoros ansamblu pictural. Din echipa de restauratori specialişti au făcut parte Gina Baranovschi, Călin Bîrzu, Otilia Alexa, Mircea Munteanu şi alţii.

Menţionez că partea materială a fost asigurată de Arhiepiscopia Râmnicului.


 

* Articolul face parte din lucrarea "Caietele restaurării. Humor 2012" apărută la Editura ACS, pp. 54-61

 

<< Început < Anterior 1 2 3 Următor > Sfârşit >>
(Pagna 3 din 3)
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Gina Baranovschi

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com