Prezentarea estetică a unor fragmente de pictură a fresco extrase de la ruina bisericii Evanghelice din Jelna PDF Imprimare Email
Autor Adrian Rauca   
Luni, 22 August 2016 06:42

fig. 1

Biserica Evanghelică din localitatea Jelna (așezare atestată documentar din anul 1264), judeţul Bistriţa-Năsăud, se află pe Lista Monumentelor Istorice sub codul BN-II-m-A-01663.01. Edificiul de factură gotică târzie este încadrat, din punct de vedere cronologic, în secolele XV-XVI, fiind construit în două etape: 1498 și 1776. Biseria are plan de tip sală, compus din altar pentagonal la est și navă, fără turn clopotniţă la vest.

Odată cu plecarea saşilor în anii '50, biserica și-a pierdut utilitatea și a început să se degradeze treptat, în ultimii ani fenomenul fiind și mai accentuat. Acum douăzeci de ani biserica a fost luată în evidenţă de către Direcţia Monumentelor Istorice, moment în care i s-a adăugat un acoperiş provizoriu (inutil din păcate), însă lucrări de restaurare nu au demarat niciodată. În prezent biserica este în stare de ruină, nici nava și nici absida nu mai posedă acoperiş, zidurile absidei sunt fisurate până în punctul de pornire a bolţilor - expuse în totalitate intemperiilor; bolţile navei sunt distruse în totaliate, zidurile încă se mai conservă parţial până în zona cornişei de piatră (fig. 1, 2, 3). Vegetaţia a crescut necontrolat, atât în interior, cât şi în preajma monumentului, amplificând totodată degradarea generală a acestuia.
fig. 3fig. 4fig. 2
În ceea ce priveşte pictura (realizată în jurul anului 1500), aceasta se află şi ea într-o stare avansată de degradare, iar pe zi ce trece riscul de a o pierde în totalitate este tot mai mare. Fragmente de pictură a fresco încă mai pot fi găsite pe alocuri pe pereţii absidei, dar şi pe jos, căzute la baza acestora în mormanele de moloz (fig. 4). Intervenţii asupra picturii au fost realizate în anul 2005, în cadrul unui program desfăşurat prin iniţiativa Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, moment în care s-au extras, prin tehnica stacco, cinci fragmente de pictură aflate într-un stadiu critic de degradare. Intervenţiile de conservare şi restaurare a fragmentelor extrase, și transferul acestora pe un suport nou (mobil) s-au desfăşurat în atelierele de conservare și restaurare ale UAD Cluj-Napoca, în perioada 2005-2010. Trebuie menţionat că intervenţiile de extragere a picturilor murale sunt măsuri drastice, apelându-se la ele doar în situaţii extreme, orice separare a picturii de suportul său original, constituind o schimbare radicală şi ireversibilă, atât a uneia cât şi a celeilalte. Starea avansată de degradare a arhitecturii monumentului nu permite deocamdată o desfăşurare în condiţii de siguranţă a unui şantier de conservare-restaurare, care să salveze in situ fragmentele de pictură a fresco - starea de fapt impune măsuri de urgenţă care să salveze ceea ce se mai poate salva.
Prin această intervenţie s-a reuşit salvarea unor martori din valoroasa decoraţie ce împodobea cândva pereţii bisericii, şi care intră în acest fel în patrimoniul Muzeului Județean Bistrița-Năsăud (fig. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11).

FIG. 6FIG. 5FIG. 8

FIG. 9FIG. 10FIG. 11

BIBLIOGRAFIE:
Botticelli G., Metodologia di restauro delle pitture murali, Centro Di della Edifimi srl, Firenze, 2003.
Brandi C., Teoria Restaurării, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996.
Mora, P. şi L.; Philippot, P., Conservarea picturilor murale, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986.
Vasile Duda, Biserica Evanghelică din Bistriţa, Ed. Eikon, 2010.
Vasile Duda, Gheorghe Mândrescu, Considerații privind arhitectura din Bistriţa în secolele XIV-XVII, în Studia Universitatis Babes-Bolyai, Historia Artium, LIII, 1, 2008.

 

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Adrian Rauca

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com