Repere tehnologice privind picturile murale din nordul Etiopiei, aspecte ale stării de conservare PDF Imprimare Email
Autor Georgiana Zahariea   
Marţi, 18 Octombrie 2016 17:16

fig 1

Considerată a fi prima regiune creștinată din Etiopia, zona Tigray a început să-și dezvăluie adevăratul potențial artistic în urma campaniei interprinse de către centrul francez de studii etiopiene în anul 1972 – 1975. Trecută prin numeroase evenimente politice mai puțin favorabile dezvoltării economice și implicit culturale, cerectările în domeniu din regiunea de nord au fost reluate tot de către francezi în anul 1997 – 1998. Studiul, a avut de la început scopul de a inventaria bisericile săpate parțial în piatră, plecând de la surse literare etiopiene. În urma acestor campanii s-au descoperit peste 150 de biserici datate între sec. VII-XVI.



Încă din acei ani, pe lângă aprecierile făcute asupra calităților artistice, analizei competente de arhitectură, s-a tras și un semnal de alarmă cu privire la starea precară de conservare în care se găseau o mare parte din biserici. Dispariția completă a unora dintre ele în decursul celor douăzeci și doi de ani (1975 - 1997), se datora la momentul respectiv lipsei educației și de asemenea faptului că nivelul de trai începuse să crescă iar gusturile oamenilor erau cu totul altele[1].

Studiul de față se folosește de documentația fotografică efectuată de centrul francez[2] reprezentând o sursă comparativă pentru situația întâlnită în anul curent. De asemenea, informațiile au fost completate la unele dintre biserici cu analizele chimice facute de către ing. chimist Ioan Istudor, cel care a deținut o vastă experiență în analiza picturilor murale din toată România[3].

Prezența mea în regiunea Tigray a fost posibilă datorită invitației făcute de către institutul etio-japonez[4], cei din urmă fiind dornici de a le prezenta autorităților competente din Etiopia în cadrul unei conferințe, principiile restaurării folosite pentru bisericile din nordul Moldovei și modalitatea de gândire în stabilirea unei metodologii. Pe lângă toate acestea, s-a dorit ca noi să facem câteva observații cu privire la starea de conservare a bisericilor din nordul etiopiei. Pentru acest lucru, cercetarea noastră s-a limitat la nivelul observațiilor vizuale făcute cu lumină directă și dirijată (deși nicio biserică nu deținea o sursă proprie de curent), de teste acustice și câteva teste de contact și aderență.


Din punct de vedere iconografic pictura din Etiopia precede pe cea bizantină regăsind unele teme iconografice precum: Sf. Treime, Maica Domnului, Sf. Gheorhe, Sf. Tiron și altele.

Din punct de vedere tehnologic există mari diferențe față de pictura bizantină “a fresco”, aici regăsind, prin excelență pictură executată a secco” pe diferite suporturi.

Ca notă generală, ceea ce atrage atenția încă de la început, este faptul că deși bisericile se găsesc la distanțe de 25 – 30 km unele de altele și în acest fel ar trebui să existe o coerență din punct de vedere al tehnicii folosite, acest lucru nu se întâmplă.


Biserica Abuna Yermata

fig 2fig. 3fig. 4

La biserica Abuna Yermata și la Petros and Paolos pe suprafața pietrei au fost aplicate două straturi suport pentru pictura „a secco”. Unul format din pământ amestecat cu materiale vegetale cu rol de armătură și un alt strat din gips cu o grosime de aproximativ 2-3 mm. Biserica Abuna Yermata, aflată pe crestele verticalului munte Guh, a fost pictată în a doua jumătate a secolului XVI într-o manieră simplă, detașându-se printr-o gamă cromatică care se axează în prinicipal pe folosirea culorilor naturale: ocru galben, roșu sienă, negru și alb. Ferită de fluctuații de temperatură și umiditate datorită locului retras în care se află, suprafața murală a suferit în timp mai mult datorită factorului uman. S-au observat totusi mici zone în care atacul microbiologic era prezent fiind vizibilă preferința acestuia pentru pigmentul roșu[5]. De asemenea, în zona inferioară au fost găsite forme de exfoliere a stratului de culoare și desprinderi ale straturilor suport. Ceea ce este însă mai îngrijorător este faptul că în urma vizionării suprafeței comparând-o cu imaginile document făcute în 1997, s-a observat cum în partea inferioară, aproximativ 25 cm din pictură s-a pierdut. Acest lucru se datorează în totalitate interacțiunii directe a omului cu monumentul.


fig. 5

Biserica Petros și Paolos

La cea de a doua biserică, Petros și Paolos, formele de degradare sunt mai multe și mai complexe. Aflată și ea într-o zonă greu accesibilă, aceasta a fost acoperită în anii din urmă cu un stat consistent din ciment, aspect întâlnit și în zona inferioară la interior. Acest lucru a făcut ca umiditatea de capilaritate să își ridice treptat nivelul de evaporare și să determine deprinderi ale straturilor suport și de culoare.

O altă cauză care a dus la desprinderea straturilor sunt problemele de structură pe care biserica parțial săpată în piatră le are. Crăpăturile orizontale și poziționarea în mai multe planuri a fragmentelor de pictură ne conduc la ideea aceasta.

Pe lângă toate acestea, după observațiile vizuale făcute asupra întregii suprafețe, s-au observat în zonele lacunare ale stratului suport, mai multe suprapuneri de mortar cu ume de pigment între ele.

La o examinare atentă a lacunelor, s-a concluzionat faptul că pictura care se înfățișează astăzi privitorilor, nu este cea orginală ci este ascunsă sub două straturi de mortar.

 


fig. 7

Biserica Yahonnes Megaudi

Considerată a fii ultima biserică valoroasă cioplită în regiunea Tigray și dacă nu din toată Etiopia, Yohannes Megaudi a fost închinată Sf. Ioan Botezătorul în anul 1657. O inscripție din interior spune că pictorul a fost unul singur și se presupune că ar fi fost monarh. Săpată în totalitate în piatră, și aceasta ca și celelalte se află în munți, fiind lipsită în totalitate de electricitate. Lipsa unei surse de lumină a făcut ca observațiile să fie făcute cu dificultate. Același microclimat stabil a făcut ca pictura să nu sufere în urma schimbărilor bruște de temperatură și umiditate. 

Pictată într-o tehnică mixtă, suprafața pietrei a fost acoperită direct de culoare sau, pe alocuri printr-un strat de câtiva milimentri de gips. Fenomene de exfoliere a stratului de culoare a fost observat în principal în zonele pe care se găsea acest strat subțire de gips. Comparând imaginile suprinse în 1997 cu cele de acum, s-a remarcat în zona inferioară pierderi importante de culoare datorate în special factorului uman. De exemplu, în decurs de 16 ani, un tigru pictat așezat s-a pierdut în proporție de 50%.


fig. 8

Biserica Chekos Wukro

O biserică cu o tehnică diferită, aflată de această dată în mijlocul satului, este Chekos Wukro închinată Sf. Chiriac. Gândită de la început ca un spațiu funerar, biserica se detașează de celelalte prin frumoasa aplitudine pe care o deține. Faptul că se află în mijlocul comunității a făcut ca aceasta să fie vandalizată și arsă în sec. XVI[6], astfel zona de pictură se limitează doar în partea superioară. Urmele unor asemenea evenimente sunt încă vizibile în special în zonele curbe unde pe lângă zonele negre au fost observați și pigmenți alterați.

Gama cromatică este una restrânsă la verde de pamânt, gresie siliciasă cu conţinut în oxid de fier anhidru[7] și negru. Pictura “a secco” aplicată pe un strat foarte subțire de gips[8], reprezintă în mare parte forme geometrice în care crucea deține un rol central și câteva forme figurative de îngeri sau sfinți. Prezența nitraților și a clorurilor în probele examinate[9], confirmă teoria conform căreia biserica a fost “reparată” cu beton în anul 1958. În acest fel, suprafața pictată alternează de la zone închise datorate incendiului, la unele deschise – albe influențate de prezența sărurilor. Pe lângă observațiile vizuale privind alterările de ordin cromatic, au fost făcute și teste acustice prin care s-a observat că suprafețe extinse ale statului de gips erau desprinse de piatră, acestea având doar câteva puncte de susținere. Aplicarea directă a gipsului[10] pe piatră, fără a avea un alt strat intermediar care să preia o parte din umiditate, a făcut ca desprinderile să decurgă într-un proces mai rapid decât în celelalte cazuri în care s-a folosit un strat de pamânt amestecat cu material vegetal.


Biserica Abreha Atsbehafig. 9

Biserica cea mai cunoscută din zona Tigray și cu o particularitate din punct de vedere tehnic este Abreha Atsbeha. Renumită pentru faptul că adăpostește osemintele celor doi regi care au introdus creștinismul în Etiopia în secolul IV, lăcașul de cult semi – monolitic este datat în secolul X.

Pictată într-un stil narativ, popular care aduce cu pictura din Maramureș, aceasta se distinge din punct de vedere tehnic prin faptul că este executată pe bucăți de pânză de dimensiuni diferite, în funcție de compoziție și apoi aplicată direct pe piatră. Culorile aplicate “a secco” aparțin însă unor perioade diferite deoarece sunt vizibile mai multe intervenții în timp făcute cel mai probabil neautorizat. Analizele chimice au indicat prezența miniului de plumb, a pigmenților naturali ocru și negru, a gresiei silicioase de culoare roşie și a pigmenților albastru ultramarin artificial, albastru de Prusia[11]. Prezența pigmenților albaștrii regăsiți în analize plasează însă pictura sau intervențiile în secolul al XVIII – lea. Formele de degradare întâlnite sunt de desprinderi masive ale pânzei de suportul din piatră, implicit de pierdere a culorii dar mai ales de alterări ale culorilor. Făcând un simplu exercițiu de comparare a aceleiași zone în anul 2012[12] (fig. 9) cu cea din 2013 s-a observat o brunificare accentuată a pigmentului verde care se datorează cel mai probabil liantului. Prin urmare, din observațiile preliminare efectuate cu acest prilej se pot trage unele concluzii.


fig. 10

Pictura este aplicată pe o structură arhitecturală din piatră cioplită. Pictura executată în tehnica “a secco” este aplicată pe diferite suporturi cu diferite compoziții: uneori direct pe piatră alteori pe un strat intermediar de gips sau pe două straturi din care cel cu rol de arriccio este alcătuit din pamânt în amestec cu fibre vegetale iar următorul este din gips. Într-o situație particulară s-a identificat o pictură executată pe pânză și aplicată pe piatră. 

Starea de conservare a acestor picturi precare din punct de vedere tehnic, este determinată în primul rând de conservarea arhitecturii. Aici distingem prezența unor zone marcate de diferite tipuri de umiditate: infiltrații și capilaritate, probleme de stabilitate structurală și intervenții de reparații în timp efectuate cu mortare pe bază de ciment.

Degradările specifice picturii ”a secco” se caracterizează prin instabilitatea stratului suport (pământ, gips, pânză), pierderea coeziunii stratului de culoare (pulverulențe) și pierderea adeziunii prin exfoliere. În unele situații s-au idenfificat forme de alterare a pigmenților datorită lianților sau a modificărilor datorate tensiunii calorice provenite de la incendii.


În continuare considerăm că trebuie continuată cercetarea preliminară completând informațiile cu analize fizico-chimice și biologice extinse urmărind în același timp o înregistrare documentară a cauzelor și a tipurilor de degradări identificate pe un grup de monumente care să constituie o cercetare pilot în perspectiva unor complexe restaurări.




[1] Claude Lepage, Jaques Mercier, Art Ethiopien, “Les Eglises Historiques du Tigray”, Editions Recherche sur les Civilisations, pag. 16
[2] Imaginile au fost făcute de către Jaques Mercier și publicate in Art Ethiopien, “Les Eglises Historiques du Tigray”, Editions Recherche sur les Civilisations
[3] Prelevări pentru analize au fost făcute la unele biserici de către Dl. Mircea Muneanu în anul 2003, când a fost prezent în cadrul Workshop-ului on the Conservation and Restoration of Gunda Gundo Monastery
[4] Institute of Paleoenvironment and Heritage Conservation, Mekelle Univerity
[5] Zona a fost comparată cu imaginile făcute de Jaques Mercier în 1997
[6] Claude Lepage, Jaques Mercier, Art Ethiopien, “Les Eglises Historiques du Tigray”, Editions Recherche sur les Civilisations, pag. 87
[7]Conform buletinului de analize Nr. 6 / 03 din 21.07.2003
[8] Ibidem 7
[9] Ibidem 7
[10] Gipsul este un material hidroscopic
[11] Conform Buletin de analiză Nr. 8 / 03 din 21.07.2003
[12] Imaginea a fost făcută de către Prof. Univ. Dr. Ecaterina Buculei în anul 2012. 
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Georgiana Zahariea

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Ultimele articole


Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Top vizite


Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79