„Piatra în patrimoniul românesc. Degradări specifice și tratamente adecvate”, autor Iulian Olteanu PDF Imprimare Email
Autor Iulian Olteanu   
Miercuri, 04 Noiembrie 2015 20:46

 

Iulian Olteanu_Coperta_verticalLucrarea de față se bazează pe experiența acumulată personal, ca responsabil și coordonator, în toate proiectele și colaborările derulate de SC DUCT SRL prin activitățile sale de cercetare, proiectare și execuție în domeniul restaurării; are ca fundament teza de doctorat a autorului susținută în Noiembrie 2011 în cadrul Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București sub îndrumarea profesorului dr. Marin Șeclăman. Prin tema propusă se dorește o aprofundare științifică a relației dintre degradările specifice ale diferitelor tipuri de piatră folosite la operele de artă din Patrimonoiul Național Românesc și posibilitațile aplicării unui tratament adecvat în cadrul intervenției de conservare-restaurare.

 

Numărul important de capodopere “jertfite” de-a lungul secolelor de restauratori improvizați, care-și ridicau ignoranța la nivel de virtute, au îndemnat la prudență și studiu aprofundat, activitatea restauratorului fiind astfel înscrisă în rigorile unor principii pe care este obligat să le respecte. Sunt numeroase cazurile când, oricât de înzestrat ar fi restauratorul, nu reușește să găsească singur răspuns la toate întrebările ce se ridică în fața operelor de artă degradate. În asemenea situații el a fost și este nevoit să colaboreze cu specialiști din laboratoare și institute de cercetare în diferite domenii ale științei.

Încă din secolul trecut, în ajutorul restauratorului au venit pe rând, direct sau indirect, diverși specialiști care, acționând în domeniile lor de activitate, realizează utilaje, aparate, instrumente, substanțe, procedee etc., indicate a fi folosite cu bune rezultate și în procesul restaurării.

Din nefericire, până s-a ajuns la condițiile oferite restauratorului în momentul actual, omenirea a trebuit să plătească un tribut greu ignoranței și nivelului redus de cunoștințe din domeniile principalelor științe exacte. În felul acesta se explică de ce întâlnim cazuri când numeroase opere de artă au fost iremediabil distruse, fiind curățate necorespunzător, refăcute fără respect față de materia originală, generând alte procese de degradare, pornite dintr-o intervenție greșită, rezultat al unor “restaurări” anterioare.

Restauratorul contemporan este ispitit să folosească nenumărate produse noi și în special pe cele care apar în domeniul chimiei. Din totalitatea noilor descoperiri (de regulă destinate altor scopuri) doar unele pot fi incluse în tehnologia restaurării pietrei. Procesul de adoptare și adaptare a lor în terapia restaurării trebuie parcurs cu prudență, deoarece intervențiile făcute asupra operei de artă trebuie să fie în primul rând compatibile cu materialul litic și nu în ultimul rând să răspundă unui nivel ridicat de reversibilitate.

Cel puțin pe plan internațional, interesul actual pentru piatra din monumente este considerabil. Dovada elocventă sunt congresele internaţionale periodice, pe tema deteriorării şi conservării pietrei, unde sunt dezbătute probleme cum ar fi:

- mecanisme ale deteriorării pietrei;

- factori externi ai degradării;

- degradarea biogenă;

- metode şi tehnici de laborator în analiza pietrei şi a produşilor de degradare;

- evaluarea in situ a degradării;

- conservarea pietrei;

- studii de caz ale patrimoniului cultural.

Numeroşii specialişti implicaţi în această problematică fac apel la diferite ştiinţe – geologie (în special petrografie, mineralogie şi geochimie), geofizică, chimie, fizică, biologie, dar şi la numeroase cunoștinte artistice și tehnice, mai ales când se prelungește abordarea până la intervenția pe piatra degradată. Prin urmare, a aborda piatra din edificiile de patrimoniu este echivalent cu a păși într-un câmp interdisciplinar de o vastitate copleșitoare, pe care s-au clădit sute de lucrări științifice, cu subiecte nu doar punctuale, dar și manuale sau lucrări de sinteză. În aceste circumstanțe, întrebarea firească este ce noutate și ce element de originalitate ar mai putea aduce o lucrare, care vizează un atare domeniu?

Se va vedea că, în cuprinsul lucrării, printre altele, se face o sinteză a ceea ce se cunoaște până în prezent despre procesele reale prin care s-au degradat rocile din edificii, cu sau fără valoare artistică. Este firesc ca, în acest domeniu, fondul de informație să descindă din literatura de specialitate, însă mi-am permis o sinteză într-o manieră personală, anunțând mai întâi procesul, apoi cauzele și efectele. Mai mult, din observațiile de lungă durată, am constatat că viteza procesului de alterare care afectează suprafața rocii este eronat tratată în literatura de specialitate și, prin urmare, m-am străduit să o corectez, propunând o nouă formulă cinetică, utilă nu doar stiințific, ci și practic.

Este indiscutabil că fenomenul de degradare nu poate fi înțeles fără cunoașterea compoziției mineralogice și structurale a rocii în cauză. În niciun caz nu se poate vorbi de o degradare la modul general, atunci când abordăm un edificiu de patrimoniu sau un obiect de artă concret. Prin mai multe studii de caz, m-am străduit să ofer o metodologie de studiu a rocilor din câteva edificii de patrimoniu de la noi din țară, care să constituie punctul de plecare a unei eventuale intervenții de restaurare. Mai mult decât atât, am încercat să ofer și exemple elocvente din timpul intervențiilor de restaurare, pe edificii reprezentative ale patrimoniului românesc, în care componenta litică deține un rol important.

În această lucrare am folosit o terminologie complexă. Cei mai mulți termeni sunt deja consacrați sau au un înțeles care rezultă automat din context. Doar o parte dintre ei, care se referă la degradarea pietrei, sunt listați și explicați într-un glosar special. Referitor la termenul “piatră”, echivalentul cuvântului “stone” din engleză, fac precizarea că l-am folosit ca fiind sinonim cu termenul științific de “rocă”, iar prin “component litic”(sau “componentă litică“) a unui edificiu am desemnat acea parte din edificiu alcătuită din piatră.

Pentru elaborarea părții dedicată analizelor preliminare, mineralogice și petrografice, s-au efectuat diverse investigații de laborator, după cum urmează:

- examen microscopic în secțiuni subțiri;

- examen microscopic al pulberilor;

- examen microscopic al produsului de precipitare pe lame transparente;

- examen stereomicroscopic pe probe de cruste si eflorescențe;

- difractometrie în RX, pentru determinarea mineralelor argiloase și a celor zeolitice;

- analize de fluorescență RX;

- analize chimice;

- determinări ale speciilor de biodeteriogeni din biocruste.

Exceptând ultimele două tipuri de analiză, toate celelalte au fost efectuate cu aparatura existentă în laboratoarele Departamentului de Mineralogie al Facultații de Geologie și Geofizică, Universitatea din București, cu participarea amabilă a doamnei inginer dr. Anca Luca, titulara disciplinei de Petrologie a rocilor endogene.

Analizele biologice și chimice au fost efectuate în cadrul Institutului Național de Cercetare în Domeniul Conservării și Restaurării de către biolog Oana Chachula și dr. Gheorghe Niculescu.

 

Aduc mulțumirile mele speciale tuturor angajaților și colaboratorilor firmei DUCT S.R.L., care au fost mereu alături de mine și fără ale căror eforturi susținute în cadrul echipei nu ar fi fost posibilă o astfel de lucrare.

  

                                                                                      Restaurator Dr. Iulian Olteanu

sigle piatra

 

Cuprins

Cuvânt înainte
Prefață
Introducere
1. Tipuri petrografice existente în componentele litice din construcţiile de patrimoniu ale României
2. Degradarea pietrei după punerea în operă
3. Examinarea rocilor şi a stării lor de degradare din câteva edificii sugestive ale patrimoniului românesc
4. Tratamente specifice intervenţiei de conservare-restaurare a pietrei degradate
5. Studiu integrat. Edificiul Banca Naţională a României 
6. Piatra policromă din Biserica Episcopală a Mănăstirii din Curtea de Argeș
7. Intervenții de conservare-restaurare pe patrimoniul mobil
Concluzii
Bibliografie
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Iulian Olteanu

Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com