patrimoniu
Arhitectura tradițională - garduri și porți
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 23:33

 

arhitectura traditionala

Gospodăriile din satele submontane (din zonele cu dealuri), ca și cele din podiș, câmpie erau împrejmuite cu garduri pe 3-4 laturi. Numai grupurile de gospodării risipite, din satele mici numite „crânguri”, situate la altitudine, nu aveau împrejmuiri.


Gardul a fost construit din materiale foarte diferite, aspectul său fiind influențat de resursele locale, cât și de statutul social al proprietarului.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Satul tradițional – numele
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 23:21

 

satul traditional_-_numeleNumele satului indică faptul dacă în sat au locuit oameni liberi, care aveau terenuri proprii, părți de pădure și pășuni montane. Atunci denumirea satului reprezintă numele familiei întemeietoare, a diferitelor nume vechi apărute în limbă, sau cuvinte ce descriu felul reliefului, forme vegetale sau animale întâlnite în zonă.

Denumiri foarte diferite și expresive ca Întregalde, Colțu Pietrii, Făget, Izvoarele, Valea Nucarilor, Valea Largă, Valea Rea, Joseni, Băbeni, Pietroasele, Stejaru, Gura Râului, Lupăiești, Voivodeni, Breb, Sălciua, Ieud, fac cunoscute pe scurt, locuri străbătute de ape, locuri însemnate de câte un neam de oameni sau locuri înveșmântate în legende.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Satul tradițional – hotarul
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 23:09

 

satul traditional_-_hotarulSatele nu treceau dintr-unul într-altul, fără să-ți dai seama. De obicei, între sate se lăsau locuri virane (goale), fără case sau grădini, culturi.

În anumite zone ale Transilvaniei se întâlneau cruci foarte înalte care erau folosite pentru a marca hotarele satelor, adică despărțirea lor, dar și terenurile agricole sau de pășunat pentru vitele mari. Acestea, împodobite cu simboluri religioase, precum Răstignirea lui Iisus și obiectele folosite în acel moment de suferință (sacrificiu), purtau numele de „rugi”.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Arhitectura traditională - Casa din sat
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 23:01

arhitectura traditionala_-_casa_din_sat

Dincolo de ușa casei pe care o închidem în urma noastră, ajungem într-un spațiu comun, folosit de toți locuitorii și trecători ocazionali. Același lucru se întâmplă și la sat, doar că acolo, limitele sunt puțin diferite, mai întinse decât cele din aglomeratul oraș.


Forma satului corespunde reliefului în care acesta s-a format și a evoluat. Satele compacte, cu gospodării unele lângă altele, se întâlnesc de-a lungul văilor râurilor mari și în câmpiile largi, cele răsfirate, pe colinele de sub munte, iar cele risipite în zonele montane.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Arhitectura de pământ – Casa de șes
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 22:33

 

arhitectura de_pamant_-_casa_de_ses

Cu câteva sute de ani în urmă, călători din alte țări, vin cu diferite prilejuri în Țările Române. Citind descrierile lor, aflăm despre existenţa importantă a pădurilor de foioase și a caselor din lemn în satele de șes (câmpie) din Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova.


Chiar şi în Dobrogea, unde câmpia este cât vezi cu ochii, unde fluviul Dunărea, cu brațele locuite ale Deltei, se întâlnește cu Marea Neagră, existau păduri de stejar, ulm, salcâm, vişin sălbatic sau păr pădureţ, păduri ce au furnizat lemn pentru o parte din construcțiile țărănești.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Arhitectura tradițională - Anexele gospodărești
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 21:41

arhitectura traditionala_-_anexe_gospodaresti

Pe lângă casă, în gospodăria țăranului se întâlneau și alte construcții ce aveau un rol important în desfășurarea vieții acestuia, prin susținerea activităților caracteristice și a protejării avutului familiei.

 

După casă, șura cu grajduri este clădirea cea mai importantă din gospodărie. De cele mai multe ori șura – încăperea din mijloc, prevăzută cu două uși mari și una mai mică, legată de două grajduri, cu fânar în podul larg de deasupra, compun aceeași construcție. În șura propriu-zisă se depozitau uneltele gospodărești și în timpuri mai vechi se aranja un spațiu pentru scuturatul de boabe din snopii de secară, grâu.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Arhitectura tradițională - Construcții economice comunitare
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 20:55

arhitectura traditionala_-_constructii_economice_comunitare

Acele construcții care au funcții bine conturate, care nu pot fi ridicate în fiecare gospodărie și care sunt folosite de toate familiile din sat sau chiar și din alte sate, le numim construcții economice comunitare.


Cu abordarea instalațiilor de tehnică țărănească, care au premers tehnologiilor industriale, intrăm în zona proprietății și folosirii comune a unor amenajări constructive dotate cu mijloace de prelucrare a cerealelor – prin măcinare, a fructelor, a semințelor oleaginoase – prin presare și stoarcere (teascurile).

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Colecții cu peste 2.500 opere de artă în Muzeul Județean Vâlcea
patrimoniu - Stiati ca?
Autor Scrociob Diana   
Marţi, 18 Iulie 2017 10:58

 

Screenshot 2017-07-04_16.38.18

Știați că:


Din cadrul Muzeului Județean “Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea face parte și Muzeul de artă „Casa Simian”. Acesta este adăpostit într-o casă construită între 1937-1941 de arhitecții Gheorghe Simotta și Nicolae Lupu pentru familia Simian, familie al cărui nume este legat de fabrica de tăbăcărie din oraș.


Distribuția spațială cu săli elegante, elemente decorative bogate, curtea interioară cu portic și grădină terasată, stilul eclectic dar armonios al clădirii impresionează vizitatorul.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Descoperiri prin restaurare. O secvență de la biserca Mănăstirii Golia
patrimoniu - Iconografie
Autor Tereza Sinigalia   
Marţi, 15 Noiembrie 2016 12:33

 

Dna SinigaliaO secvență de la biserica Mănăstirii Golia

Restaurarea picturii murale de la Golia a facut vizibile detalii necunoscute.

„Surpriza” constă în descoperirea într-unul dintre cele mai neobişnuite locuri din biserică a unei teme unice în pictura de la noi şi extrem de rară în aria culturală postbizantină.

Scena se află în spaţiul proscomidiei, pe peretele de nord, particularizată atât prin temă cât şi prin contextul  creat în jurul său imagistic

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Patrimoniul pe înțelesul celor mici - Vizitând un lăcaș de cult (II)
patrimoniu - patrimoniu pentru copii
Autor Laura Hangiu   
Vineri, 11 Noiembrie 2016 10:36

 

Fig.4 plan_stavroVizitând un lăcaș de cult

 

Trecând pragul bisericii ajungem într-o primă încăpere, pornaosul. Aici, în funcție de specificul perioadei în care biserica a fost construită întâlnim un anumit stil al picturii murale cu decorații mai mult sau mai puțin bogate, cu scene din sinaxar și, în zona inferioară, tabloul votiv ce-i înfățișează pe ctitorii bisericii. Sinaxarul este un calendar în care sunt descrise pe scurt viețile sfinților.

Spațiul pronaosului este deseori separat de cel al naosului fie printr-o serie de arce care se sprijină pe coloane, fie printr-un perete despărțitor.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
<< Început < Anterior 1 2 3 Următor > Sfârşit >>

Pagna 1 din 3

Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com