Maria Egipteanca PDF Imprimare Email
Autor Horia Mitrofan   
Marţi, 31 Ianuarie 2012 10:57

arbore2

Privite dintr-o perspectivă a zilelor noastre, consemnările referitoare la Maria Egipteanca par să posede coloratura unui reportaj exotic: sunt relatate succint trei călătorii miraculoase, pe care Sfântul preot Zosima (sec. V-VI e.n.) le întreprinde într-un ţinut pustiu, localizat vag - undeva în apropierea văii Iordanului.

Prima dintre călătorii îi prilejuieşte lui Zosima surpriza întâlnirii cu o pustnică care depăşise pe atunci vârsta de 75 de ani.

Preotul este impresionat de povestea vieţii ei şi acceptă stabilirea unei noi întâlniri, în Joia Mare a anului următor, la apusul soarelui. În acea a doua călătorie, Zosima îi acordă pustnicei Sfânta Împărtăşanie. Dar după ce se despart, el descoperă, frustrat, că a uitat - din nou! - să o întrebe cum o cheamă.

Mai trece încă un an, iar Zosima se îndreaptă către o nouă întâlnire, aşa cum iarăşi convenise cu pustnica. Este hotărât ca de această dată să-i afle numele: dar la locul de întâlnire stabilit este întâmpinat numai de trupul ei neînsufleţit şi de un mesaj scris în nisip. Mesajul pustnicei îi cerea expres lui Zosima „s-o îngroape pe nevrednica Maria”, precizând că viaţa ei s-a stins a doua zi după ce primise împărtăşania.

 

 

04 Maria Egipteanca Gurguiata VL
 

Preotul se vede însă neputincios în a săpa în solul tare şi uscat al deşertului un mormânt suficient de adânc. Îşi face atunci apariţia un leu, care se supune rugăminţii lui Zosima: folosindu-se de puternicele gheare ale labelor sale din faţă, el măreşte groapa, astfel încât Maria Egipteanca să poată fi înmormântată.


O pictură de pe unul din pereţii bisericii de lemn din LIBOTIN, în Ţara Lăpuşului, concentrează întregul ansamblu de pioşenie transmis prin aceste relatări. Într-o compoziţie de o naivă devoţiune, zugravul anonim de la începutul secolului al 19-lea o reprezintă pe Maria Egipteanca în dublă ipostază: prima dată în timp ce primeşte de la Zosima taina Împărtăşaniei, apoi după moarte, atunci când leul urma să-i sape mormântul.

Scena Împărtăşaniei Mariei Egipteanca cunoaşte, altminteri, o largă răspândire: ea apare în numeroase lăcaşuri de zid, de regulă pe glaful deschiderii prin care se face trecerea dinspre pronaos spre naos – sfânta fiind reprezentată în partea dreaptă, iar Zosima în stânga. Prin această amplasare în punctul de trecere de la spaţiul din afară (pronaosul) către cel în care se împlineşte Sfânta Împărtăşanie (naosul), semnificaţia vieţii sfintei – aceea că doar prin pocăinţă se poate ajunge la mântuire – este integrată în simbolistica spaţiului sacru.

 

02 Maria Egipteanca Libotin MM

 

01 Maria Egipteanca Plesesti VL

Se întâlnesc însă, în unele biserici, şi ipostaze diferite ale sfintei: ele sunt menite poate să evoce,mai voalat, viaţa pe care Maria Egipteanca a dus-o înainte de a se pocăi.

 

Plecase la doar 12 ani de lângă părinţi, pentru a se prostitua într-una din metropolele de atunci ale Egiptului – Alexandria. Tot prin prostituţie şi-a „achitat” şi costul călătoriei pe mare, atunci când s-a alăturat pelerinilor egipteni şi libieni care mergeau la sărbătoarea „Înălţării Sfintei Cruci”, la Ierusalim. De-abia în acel loc, la vârsta de aproape 30 de ani, tânăra a conştientizat robia nefastă a păcatelor trupeşti în care îşi trăise viaţa de până atunci. Când o forţă nevăzută a împiedicat-o să pătrundă în biserică pentru a se închina lemnului Sfintei Cruci, ea s-a căit amarnic, jurând să renunţe la dorinţele lumeşti şi să îndeplinească orice i se va porunci de către Cel de Sus. Drept aceea, a pornit către o mănăstire de lângă râul Iordan, iar de acolo mai departe, în inima deşertului. Însă chiar şi după sihăstrirea în pustie, patima desfrânării (dar şi cea a bucatelor şi băuturilor rafinate!) nu i-au dat pace Mariei Egipteanca timp de încă 17 ani. Nu este exclus ca tocmai acea cumpănă sufletească trăită de pustnică să fi dorit s-o transmită modestul zugrav care a pictat (în anul 1812) cafasul bisericii de lemn din DOMNIN (judeţul Sălaj): sfânta apare acolo într-o reprezentare mai puţin obişnuită, care ne-ar duce, poate, cu gândul la siluetele vaporoase şi chipurile cu priviri goale ale femeilor surprinse în pânzele expresionistului Jules Pascin (primele decenii ale secolului XX).

 

Reprezentările Mariei Egipteanca rămân, indiscutabil, ca urmare a multivalenţei semnificaţiilor pe care diverşii zugravi s-au dovedit capabili a le proiecta, printre cele mai fascinante imagini picturale păstrate în vechile noastre biserici.

 

 

03 Maria Egipteanca Ciuta BZ 05 Maria Egipteanca Pietrarii de Sus VL 06 Maria Egipteanca Domnin SJ x

 

Informaţii despre autor:

Horia Mitrofan a

Un mare pasionat de picturile vechi şi de monumentele care le deţin, Horia Mitrofan îşi dedică timpul liber culegerii de informaţii in situ şi analizei acestora. Desluşirea semnificaţiilor intrinseci ale scenelor şi ale personajelor pictate, sau a mesajelor colaterale transmise de zugravi sunt preocupările lui curente.
Se pare că formaţia sa profesională, de geolog, obişnuit cu studiul amănunţit al materiei dar şi cu deplasările pe teren a facut ca cercetarea picturilor şi vizitele la monumente să fie foarte plăcute şi fireşti.

Împreună cu Mihaela Ghiţa, devotata co-expediţionară în căutarea „bisericilor uitate”, Horia Mitrofan a vizitat şi analizat zeci sau poate chiar sute de biserici din ţară (în special Oltenia şi Transilvania). Dorinţa lor este să arate şi celor care nu pot să ajungă la monumente, minunatele picturi pe care acestea încă le păstrează.

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Horia Mitrofan

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com