Arhitectura tradițională - Anexele gospodărești PDF Imprimare Email
Autor Ana Bârcă   
Miercuri, 29 Noiembrie 2017 21:41
Table of contents
« Anterior All Pages Următor »

arhitectura traditionala_-_anexe_gospodaresti

Pe lângă casă, în gospodăria țăranului se întâlneau și alte construcții ce aveau un rol important în desfășurarea vieții acestuia, prin susținerea activităților caracteristice și a protejării avutului familiei.

 

După casă, șura cu grajduri este clădirea cea mai importantă din gospodărie. De cele mai multe ori șura – încăperea din mijloc, prevăzută cu două uși mari și una mai mică, legată de două grajduri, cu fânar în podul larg de deasupra, compun aceeași construcție. În șura propriu-zisă se depozitau uneltele gospodărești și în timpuri mai vechi se aranja un spațiu pentru scuturatul de boabe din snopii de secară, grâu. Această metodă arhaică de obținere a boabelor se executa manual, cu o unealtă simplă, numită „îmblăciu”, iar operația se numea „îmblătitul bucatelor” (Transilvania).

 

În gospodăriile țăranilor se remarcau construcțiile speciale pentru depozitarea unor recolte agricole. Porumbul în știuleți, se păstra în porumbare sau coșare, în pătule. Primele erau recunoscute ca un fel de coș mare, prin construcția de formă tronconică (evazată spre partea superioară) cu pereți împletiți din nuiele de alun, și învelitoare din draniță sau șiță. Acesta era așezat pe grinzi de stejar cioplite și îmbinate într-o ramă patrulateră, solidă, sprijinită pe bolovani mari la colțuri (Maramureș, câmpia Transilvaniei, podișul Moldovei).

 

În regiunile în care cultivarea porumbului se practica pe suprafețe mari, construcția numită „pătul” dezvolta dimensiuni deosebite și se suspenda pe piloni înalți (Muntenia, Oltenia), drept metodă de protejare a conținutului împotriva rozătoarelor. Pentru boabele de grâu, porumb sau orzul, existau coșuri din nuiele lipite cu argilă, păstrate în poduri, cămări și hambare. Acestea din urmă prezintă o construcție din lemn de fag sau stejar, bine închegată, care avea interiorul împărțit într-un fel de cutii largi, pentru separarea conținutului (Dobrogea, Muntenia de sud).

 

Cămara, în construcție separată de casă, are de cele mai multe ori o singură încăpere din lemn și este folosită pentru depozitarea alimentelor mai greu alterabile și a altor obiecte de îmbrăcăminte sau obiecte mărunte de uz casnic. Învelitoarea acoperișului poate fi realizată, în funcție de zonă, din paie de grâu călcate cu picioarele sau din lemn (draniță). De regulă, intrarea în cămară este apărată de intemperii, de o prispă mică.

 

Pivnița, în construcție independentă, de suprafață sau pe jumătate îngropată sub casă (sub pridvor), era folosită pentru depozitarea diferitelor vase cu băuturi obținute din struguri și alte fructe. Tot în pivnițe se păstrau și cartofii, sfecla furajeră, dovlecii. În urmă cu 100-200 de ani, pentru cartofi se amenajau gropi de păstrare, sub pardoseala de lut sau scândură, în tinda casei sau chiar în camera de locuit (Maramureș, Alba, Hunedoara).

 

Grajduri de dimensiuni reduse, din bârne de fag, brad, stejar sau ocoale din nuiele împletite pe schelet de pari, adăposteau animalele de talie mai mică – capre, oi. Cotețele pentru porci, păsări, de regulă în aceeași construcție, completau gospodăria din vatra satului, cea locuită permanent.

 

Apa potabilă o scoteau din fântâni care, în funcție de zonă și vechime, puteau utiliza pentru corpul fântânii un trunchi de copac scobit (atunci când sursa de apă se afla la o adâncime mică). Fântânile cu cumpănă au fost foarte răspândite în cazul celor puțin adânci, apoi fântâna cu roată și ghizduri de piatră sau cutii din bârne scurte, unele fiind închise într-o mică construcție din lemn, au împânzit satele. Fântâna ca loc de aprovizionare cu apă rămâne multă vreme o amenajare mai degrabă comunitară, deoarece o singură familie nu avea posibilitatea unor cheltuieli considerabile necesare la construirea unei fântâni proprii. Uneori se amplasa jumătate în curtea gospodăriei și jumătate în drum, pentru acces liber. Familiile unei părți de sat contribuiau la săparea, amenajarea și îngrijirea periodică a unei fântâni. Lângă fântânile (bunare) situate puțin în afara satului, se amenajau jgheaburi (bazine) din trunchiuri scobite, din piatră – pentru adăpat vitele, care se întorceau zilnic de la pășunile de lângă sat.

 

Arhitectura traditionala_-_anexe_gospodaresti

În completarea anexelor gospodărești și în funcție de resursele prezente în zonă, care au generat dezvoltarea meseriilor tradiționale, în gospodării se găseau instalații de prelucrare a produselor animale și vegetale, de prelucrare a lemnului, pietrei, argilei. Ateliere de extras borangicul din gogoșile viermilor de mătase, de tăbăcărie și cojocărie, de confecționat haine groase de postav și pălării, cizmărie, tâmplării pentru uși, ferestre, ateliere pentru confecționat piese de mobilier – paturi, scaune, mese, lăzi de zestre, lăzi de făină, obiecte de uz gospodăresc, vase din lemn, furci și greble, de cioplit și de prelucrat argila spre fabricarea manuală de țigle, olane pentru acoperișuri și piese ceramice. Locuitorii satului beneficiau din plin de produsele rezultate din îndemânarea și experiența acestor meșteșugari, artizani locali.

 

Meseriile artistice practicate în ateliere individuale din locuințele sătești, de către persoane talentate și școlite în tehnicile de lucru speciale, completează paleta de activități și abilități. Pictarea icoanelor pe sticlă și a crucilor de lemn pentru cimitir, decorarea cu pictură a unor piese de mobilier casnic și religios, olăria decorativă smălțuită pentru împodobitul interioarelor de case și cea dedicată ocaziilor festive – ulcioarele de nuntă, ceramica plăcilor de sobă (cahle), țesutul unor piese deosebite din costumul țărănesc tradițional – betele din păr de capră, marame de borangic, încondeiatul ouălor pentru Paști, împletirea „zgărdanelor” din mărgele colorate și confecționarea altor podoabe – accesorii la îmbrăcăminte, dăltuirea tiparelor de unt și caș, prin proceduri tehnice potrivite lemnului, confecționarea instrumentelor muzicale, toate sunt oglinda unei vieți spirituale bogate, în care se simte substanța complexă a tradiției, cu reguli, modele deprinse de generații și subtilitatea noutății.

 

În multe dintre gospodăriile satelor aflate în zone pomicole, se amenajau afumători pentru fructe („loznițe”). În acest fel, fructele uscate într-un fel de cuptoare semi-deschise, cunoscute sub numele de „poame”, însemna o provizie de aliment dulce, pe timpul iernii, foarte iubit de copii și bătrâni. Poamele puteau fi cumpărate și în târgurile săptămânale din zonă, apreciate ca unul dintre felurile de hrană pe durata posturilor (perioade din an, ce preced marile sărbători religioase, în care nu se consuma carne). De asemenea, câte o familie poseda, în gospodăria proprie, un teasc de zdrobit semințele de bostan sau de floarea soarelui, numită „oloiniță”. O construcție sumară ce adăpostea cuptorul de copt semințele și alături, instalația făcută în întregime din lemn și acționată manual, asigurau contra cost, cantități de ulei natural, consumat cu mare plăcere de locuitorii întregului sat, mai ales în Posturile lungi ale Paștelui sau Crăciunului.

 

Fierăria reprezintă una dintre construcțiile comunitare amplasate în afara gospodăriei, la o mică răscruce de ulițe. Apropierea de un pârâu era o condiție esențială pentru funcționarea acestui atelier. Fierăritul este una dintre meseriile care folosea exclusiv focul deschis. Caii erau potcoviți în fața fierăriei, unelte trebuincioase din metal se reparau sau fabricau în fierăria cu focul, foalele și nicovala.

 

 arhitectura traditionala-anexe_gospodaresti

 

Știați că?

 

În zona deluroasă a Olteniei – Vâlcea, Mehedinți, Gorj erau specifice „fântânile cu cai”? Acestea reprezentau o mică construcție cu acoperiș care proteja izvorul natural de unde se alimentau cu apă. Denumirea vine de la capetele unor grinzi din construcție cioplite în forma capului de cal. Pe scândura de deasupra care încheia rama construcției, chiar sub unica față a acoperișului, se pictau și figuri de sfinți, simboluri creștine. Acestea se alăturau capului de cal cioplit, realizând în credința oamenilor din sate, protejarea izvorului de unele spirite malefice, care aveau puterea de a strica apa bună.


Cu abordarea instalațiilor de tehnică țărănească, care au premers tehnologiilor industriale, intrăm în zona proprietății și folosirii comune a unor amenajări constructive dotate cu mijloace de prelucrare a cerealelor – prin măcinare, a fructelor, a semințelor oleaginoase – prin presare și stoarcere (teascurile). O altă categorie de instalații foarte căutate și folosite, uneori, nu numai de populația feminină locală, dar și de femeile din alte așezări mai îndepărtate este cea a prelucrării, spălării țesăturilor groase din lână (pivele sau dârstele și vâltorile sau ștezele). Un alt fel de instalație țărănească servea îndeletnicirii arhaice de separare a aurului prin zdrobirea în teascuri, a minereului aurifer și spălarea acestuia.

 

Punerea în funcțiune a acestor tipuri de amenajări necesita forța apei, a vântului, energia umană sau animală.

<< Început < Anterior 1 2 Următor > Sfârşit >>
(Pagna 1 din 2)
 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook
Author of this article: Ana Bârcă

Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com

Ultimele articole


Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_latestnews/helper.php on line 109

Top vizite


Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79

Warning: Creating default object from empty value in /home/acs/caietelerestaurarii.ro/modules/mod_mostread/helper.php on line 79