Mănăstirea cisterciană de la Cârţa PDF Imprimare Email
Autor Dumitru Dumitrescu   
Luni, 28 Martie 2011 10:00
fatada_de_vest_vedere_dinspre_strada

 

 

Ansamblul fostei mănăstiri cisterciene de la Cârța este cea mai estică abație a acestui ordin (fondat de Sf. Bernard la Citeaux în Franța), care prin edificiile sale a influențat începutul arhitecturii gotice medievale în Transilvania. 

Atestată documentar în anul 1202, cu hramul  ,,Beatae Virgini de Candelis" a fost construită , ca metoc al mănăstirii cisterciene de la Igiș (1179) - aceasta, la rândul ei metoc al mănăstirii cisterciene de la Pontigny.

 

Mănăstirea a fost distrusă de invazia tătarilor din anul 1241 și refăcută (1250-1300) în stilul gotic timpuriu specific cistercienilor,  un stil de tranziţie între romanic și gotic (stilul gotic burgund), cu excepția portalului de vest (gotic târziu, aproximativ 1300).


 

 

 

 

vedere_dinspre_nord Complexul mănăstiresc era alcătuit din clădiri anexe şi edificiul bisericii - o basilică cu pilaştrii formată din o navă centrală supraînălţată, două nave laterale, transept şi cor. Pe braţele transeptului, pe partea sa estică existau câte două absidiole pătrate cu funcţie de capele - specifice arhitecturii cisterciene.

După 1421 mănăstirea a fost deteriorată și refăcută în mai multe rânduri - din cauza distrugerilor apărute odată cu invaziile otomane - până în 1474 când a fost desființată de Matei Corvin. După această dată, fosta mănăstire trece cu toate domeniile în administrarea catedralei din Sibiu care, în 1495, repară din nou fostul ansamblu monahal.

În jurul anului 1721 edificiul capătă forma actuală - careul şi corul sunt închise creîndu-se spaţiul sacral actual.

Altarul baroc din interiorul bisericii evanghelice datează din anul 1751, iar orga mecanică din 1813.


Exceptând etapa anterioară invaziei tătarilor din 1241 - 1242, despre care - în lipsa unor cercetări arheologice - nu se cunoaște cu certitudine în ce consta, putem afirma că mănăstirea de la Cârța, prin reconstruirea ei de după anul 1250 reprezintă primul monument de factură gotică din Transilvania.

Din ansamblul mănăstirii se păstrează până astăzi corul şi careul (restaurate în 1914, ce formează biserica parohială evanghelică)  și ca ruine o parte a transeptului și pereților exteriori ai navelor laterale, peretele de vest cu rozasa și portalul său gotic și o parte a pereților clădirilor mănăstirești situate pe latura Estică a incintei iniţiale.

Tipic arhitecturii cisterciene din prima etapă de construcție (a doua jumătate a secolului al XII-lea) s-au păstrat  - la cor: ferestrele înguste în arc frânt, friza de ferestre polilobate și streașina pe console, bolta pe nervuri de piatră cu figura Fecioarei Maria (protectoarea ordinului cistercienilor) pe cheia bolții.

 

Faţada de Vest cu rozasa şi portalul său reprezintă o fază ulterioară, specifică unui gotic mai târziu.

cheie_de_bolta_carta
arcada
faada_de_vest_vedere_interioara carta elemente arhitecturale corul_manastirii_carta_vedere_dinspre_Est
Altarul urme_pictura carta_cheia_bolii_corului
_______________________________________________________________________________________________

Referințe bibliografice:

Drăguț, Vasile: Dicționar enciclopedic de artă medievală românească; Ed. Științifică și Enciclopedică, 1976
Drăguț, Vasile: Arta gotică în România, Ed. Meridiane, 1979.



 

 

 

 

 

 

 

 
Google bookmarkDel.icio.usTwitterFacebook

Our valuable member Dumitru Dumitrescu has been with us since Luni, 19 Iulie 2010.


Alte articole publicate de acest autor


Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com