 |
• Alterări cromatice produse prin acţiunea umidităţii Suprafeţele acoperite cu albastru azurit, alimentate pe o perioadă îndelungată de o sursă de umiditate devin în timp verzi. Această schimbare de aspect se datorează modificărilor chimice apărute la nivel structural, când pigmentul albastru azurit trece în verde malahit. În funcţie de persistenţa umidităţii petele apărute pe suprafaţă pot să apară pete izolate sau extinse. Un caz celebru este întâlnit pe faţada de sud a bisericii mănăstirii Voroneţ, în partea inferioară unde, pentru o bună perioadă de timp s-a crezut că este vorba de viziunea artistului de a trasa limita dintre cer şi pământ. În anii `60, prin investigaţii de laborator, ing. chimist Ioan Istudor a demonstrat că este vorba de o transformare chimică a pigmentului original, în condiţiile persistenţei umidităţii de capilaritate a cărei limită superioară de ascensiune descrie acea impresie de împărţire a spaţiului şi delimitare a zonei terestre. În condiţii similare, ceilalţi pigmenţi suferă o alterare fizică, care nu presupune trecerea într-un alt compus chimic, dar are loc un fenomen de „întunecare” a culorilor datorată unui înalt grad de hidratare. • Transformări cauzate de temperaturile ridicate Acţiunea calorică degajată prin incendii sau arderea lumânărilor în apropierea suprafeţelor pictate, duce la transformarea cromatică ireversibilă a unor pigmenţi. Cea mai evidentă alterare apărută în aceste condiţii este cea a ocrului galben care devine roşu. In fapt, alterările cromatice survenite în urma expunerii picturilor murale la temperaturi înalte sunt modificări ce au loc ca urmare a pierderii apei de hidratare / cristalizare a compuşilor constituenţi. Astfel, în cazul pigmenţilor argiloşi schimbarea echilibrului hidric conduce la transformări fizice ale pigmenţilor: compoziţia rămâne aceeaşi dar culoarea se schimbă: ocrul galben trece în ocru roşu, ocru roşu trece în brun iar verdele de pământ tinde să se înnegrească. Pigmenţii minerali – azurit şi malahit, suferă o transformare chimică la temperaturi mai mari de 295°C, când are loc o reacţie de descompune a pigmenţilor în oxid de cupru de culoare neagră. |
|
 |
||
 |
||
|
Pigmenţii folosiţi în pictura murală nu sunt materii inerte, sensibilitatea lor variază în funcţie de compoziţia chimică şi vizează factorii de mediu, poluarea, dar de o importantă majoră este acţiunea umană. Rezolvarea problemelor de umiditate, evaluarea calităţii aerului pentru determinarea agenţilor de poluare, implementarea unor măsuri de securizare pentru evitarea incendiilor, furturilor şi vandalismelor, monitorizarea stării de conservare şi colaborarea cu specialişti din domeniul conservării sunt acţiuni de recunoaştere şi conştientizare a valorilor de patrimoniu. Aceste măsuri se adresează beneficiarilor şi câtorva organizaţii de specialitate, însă responsabili de cum ştim să ne păstrăm valorile suntem toţi. Orice materie străină ajunsă voit ori accidental pe suprafeţele murale pictate pot conduce la alterarea cromaticii originale şi implicit a imaginii în ansamblu. |
||