Prezentarea estetică a picturii murale din biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” din Ieud – Deal, Maramureş

 

Aspecte estetice înainte de integrarea lacunelor
Înainte de realizarea operaţiunii finale, de prezentare estetică, imaginea iconografică era perturbată de albul grundului din lacune şi de lemnul devenit vizibil în zonele lacunare extinse ale stratului pictural.
În urma degradărilor suferite de pictură, stratul subţire de grund, caracteristic acestei tehnici, a devenit vizibil şi deranjant din punct de vedere estetic. Îndepărtarea depunerilor a pus în evidenţă o adevărată compoziţie alcătuită din pete, linii şi puncte, creată de albul preparaţiei, ce se putea observa în lacunele de diferite dimensiuni şi profunzimi. Acestea, alături de eroziuni şi de uzuri ale peliculei de culoare au creat un joc compoziţional, de un puternic contrast valoric, care concura cu pictura şi îngreuna citirea scenelor iconografice.

Urmărind morfologia degradărilor stratului pictural înaintea etapei finale de prezentare estetică se pot identifica:
– Uzuri ale peliculei de culoare
  • – Eroziuni ale peliculei de culoare
  • – Lacune ale peliculei de culoare ce ajung la nivelul grundului
  • – Lacune ale stratului pictural ce ajung la nivelul pânzei
  • – Lacune ale stratului pictural ce ajung la nivelul lemnului, cu grund vizibil la extremităţi
  • – Lacune extinse ale stratului pictural ce ajung la nivelul suportului de lemn
           
Conceptul estetic aplicat pentru prezentarea finală a picturii        
Prin prezentarea estetică abordată, s-a urmărit recuperarea imaginii iconografice, în limitele protejării autenticităţii picturii. Conceptul estetic ce stă la baza acestei etape presupune obţinerea unei imagini unitare, compusă din pictură şi din lemnul vizibil în lacune, fără chituirea acestora şi fără realizarea unei integrări mimetice extinse.

03 a etape03 b etape03 c etape 

Integrarea lacunelor
Vibraţia creată de albul preparaţiei a fost temperată, prin metodele de integrare cromatică velatura şi ritocco.
În cazul unor scene, lacunele extinse ce ajung la nivelul suportului de lemn au luat aproape în întregime locul picturii, imaginile fiind irecuperabile, chiar şi după restaurare. Se poate observa, de exemplu, stadiul avansat de degradare al unor episoade iconografice de pe peretele de sud, aflate în vecinătatea scenei Intrarea Maicii Domnului în Biserică. În acest caz, prin prezentarea estetică s-a urmărit diminuarea contrastelor produse de degradări, care afectau unitatea imaginii peretelui în ansamblu.
Prin atenuarea contrastului creat de lacunele aflate în câmpul pictural al fondului, s-au evidenţiat aspecte compoziţionale ce ţin de cromatică şi de expresivitatea liniilor desenului. Insule de strat pictural, ce făceau parte din acelaşi fundal au reintrat în contextul desfăşurării scenelor iconografice. De exemplu, în cazul suprafeţelor cu scris, contrastul cu lacunele îngreuna citirea textului, dar prin temperarea cromatică a factorilor perturbatori, acesta a devenit lizibil, uşor de descifrat.

12 a naos nord calatoria sf Filip12 b naos nord calatoria sf filip




01 detaliu nordLocal, pe suprafeţe restrânse, cu precădere în zonele de contur sau în cele cu linii ale desenului, s-a optat pentru redarea continuităţii imaginii, prin raportarea la reperele compoziţionale existente. Aceste lacune de mici dimensiuni au fost virate cromatic spre culoarea peliculei originale, aflată în imediata vecinătate. În cazul insulelor de pictură ce se păstrează izolate în câmpuri lacunare extinse, această metodă de prezentare estetică a pus în evidenţă detalii ale scenelor, indescifrabile până în momentul intervenţiei. Un exemplu al acestui tip de abordare estetică se observă în cazul scenei iconografice Filoxenia lui Avraam, aflată în naos, pe peretele de sud, unde, prin virarea albului lacunelor către tonul local al picturii originale, aflată în vecinătate, s-au pus în evidenţă detalii din personaje.
Lacunele ce ajung la nivelul benzilor de pânză folosite la îmbinări, au fost integrate cromatic prin virarea acestora spre tonul local al picturii originale sau spre cel al lemnului, în funcţie de ceea ce se afla în imediata vecinătate. În ambele situaţii s-a obţinut o imagine unitară.
Pentru realizarea acestei operaţiuni s-au folosit acuarele slabe, fără adaos de miere. Pentru îmbunătăţirea aderenţei culorilor, mai ales în partea inferioară a pereţilor, în zona draperiei, pe suprafeţe grase, a fost necesară amestecarea acestora cu fiere de bou.
 
Integrarea completărilor din lemn  
Având nuanţe diferite faţă de lemnul original, completările cu lemn nou, realizate la nivelul suportului, afectau prin contrast continuitatea imaginii iconografice, sau ritmul în cazul denticulilor. Aceste diferenţe au fost reglate cromatic, printr-o uşoară virare locală cu tente transparente de baiţuri colorate. Operaţiunea s-a realizat progresiv, prin aplicarea succesivă a mai multor straturi de laviuri. Obţinerea unei tonalităţi similare celei originale a contribuit semnificativ la redarea unităţii vizuale a întregului ansamblu, format din pictură şi lemnul vizibil în lacune.
 
Prin tratamentele aplicate lacunelor, s-a obţinut o imagine compoziţională unitară, ieşind la lumină şi punându-se în evidenţă detalii ale desenului şi ale compoziţiei figurative, care până în momentul restaurării au fost defavorizate din punct de vedere estetic şi vizual.

18 ansamblu naos vest19 ansamblu naos est partea superioara20 ansamblu naos bolta          

Bibliografie selectivă:
Cesare Brandi – “Teoria restaurării”, ed. Meridiane, Bucureşti”, 1996;
Oliviu Boldura – “Pictura murală din nordul Moldovei. Modificări estetice şi restaurare”, Ed. ACS, Bucureşti, 2013
Paolo şi Laura Mora, Paul Philippot – „Conservarea picturilor murale”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986;
 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *